31 de ani de la trecerea sculptorului și arhitectului Nicolae Vânătoriu – o pierdere pentru cultura gorjeană
La sfârșitul lunii octombrie, în popor numită luna lui Brumărel, se împlinesc 31 de ani de la dispariția unuia dintre cei mai valoroși sculptori în lemn și arhitecți ai Gorjului, Nicolae Vânătoriu, a cărui contribuție a marcat profund patrimoniul cultural al regiunii noastre.
Viața și cariera lui Nicolae Vânătoriu
Nicolae Vânătoriu s-a născut pe 28 septembrie 1911 în satul Malumnic, comuna Argetoaia, județul Dolj. Tehnician arhitect de profesie, el a dedicat întreaga viață conservării și promovării tradițiilor satului românesc, cu un accent special pe universul rural gorjean.
După absolvirea Școlii Tehnice de Arhitectură, Vânătoriu a activat ca ofițer în Armata Regală până în 1947, când a fost trecut în rezervă cu gradul de maior comandor de aviație. Ulterior, și-a continuat munca la Comitetul pentru Cultură și Artă Gorj și, din 1969, la Direcția Sistematizare Arhitectură și Control a Consiliului Popular Gorj.
Un moment important al carierei sale a fost anul 1968, când a contribuit la organizarea expoziției de la Cula Cornoiu, satul Curtișoara, punând bazele viitorului Muzeu al Arhitecturii Populare – una dintre cele mai importante instituții muzeale în aer liber din județ.
Opera: tradiție și natură în centrul preocupărilor artistice
Nicolae Vânătoriu și-a pus amprenta prin sculpturi în lemn ce reproduc în miniatură clădiri traditionale din Gorj: Casa Negreanu din Țicleni, biserici și case țărănești din Timișeni, Romanești sau Plopșoru. Lucrările sale portretizează portrete autentice ale vieții rurale gorjene, cu personaje ca „Mitu ciobanul” sau „Maria râsnește”, redând povești și îndeletniciri ale oamenilor simpli.
Pe lângă sculptură, Vânătoriu a abordat pictura, utilizând o tehnică originală cu pastă de argilă colorată aplicată pe pânză. Astfel, el a realizat tablouri ce evocă scurte momente și peisaje rustice românești, precum „Casa veche din lemn”, „Troiță” sau „Olteancă cântând”.
Aceste opere au încântat publicul atât în cadrul expozițiilor de la Târgu Jiu, cât și în cele desfășurate pe litoralul românesc, aducând un suflu de autenticitate și nostalgie pentru spațiul rural autohton.
Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara – un patrimoniu unic al Gorjului
Muzeul din Curtișoara, al cărui simbol este Cula Cornoiu (construită în 1785), oferă o colecție impresionantă de monumente de arhitectură populară din secolele XVIII-XIX. Aici pot fi admirate biserici vechi, case țărănești din lemn, pivnițe, unelte și obiecte tradiționale, ce redau viața satului gorjean.
Printre cele mai valoroase exponate se află casa popii Udriște, datând de peste două secole, precum și bisericile Bălașei Cornoiu (1821) și cea a familiei Tătărăscu, strămutate la muzeu în 2002. De asemenea, patrimoniul a fost îmbogățit cu ansamblul arhitectural „Gheorghe Tătărăscu”, donat Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” de fiica fostului prim-ministru originar din Gorj.
Această strădanie de conservare a fost realizată cu mare grijă pentru amplasare și orientare, astfel încât să păstreze autenticitatea vechii curți boierești din satul Poiana.
O prietenie cu un simbol al artei românești – Constantin Brâncuși
Legătura dintre Nicolae Vânătoriu și marele sculptor Constantin Brâncuși este consemnată în mai multe mărturii. Se știe că Brâncuși îl respecta profund pe Vânătoriu, iar acesta din urmă îl aștepta cu grijă în București la aeroport, sprijinindu-l ori de câte ori era nevoie.
O amintire deosebită s-a păstrat în familia Vânătoriu din mai 1945, când Brâncuși a fost surprins discutând cu arhitectul în holul unui spital, înfățișat modest și cu o prezență liniștită, ce reflecta rădăcinile sale din satul Hobița.
Reclamații despre moștenirea lăsată de Nicolae Vânătoriu
Cunoscutul om de cultură gorjean Grigorie Haidău îl descria pe Nicolae Vânătoriu ca pe un om solid și dedicat, cu un talent artistic natural și o perseverență rar întâlnită. Împreună cu echipa formată din istoricul Elena Udriște și fotograful Edy Matalier, Vânătoriu a muncit intens pentru conservarea arhitecturii tradiționale gorjene și pentru realizarea Muzeului de la Curtișoara.
Scriitorul Marin Sorescu a subliniat, la rândul său, liniștea și atmosfera unice pe care le transpune muzeul, declarând că vizitarea sa este un prilej de a regăsi o „liniște de sat–simbol”, profund legată de natura și cultura gorjeană.
Concluzie
La 31 de ani de la despărțirea sa, Nicolae Vânătoriu rămâne un simbol de referință al artei și arhitecturii populare gorjene. Munca sa a contribuit la păstrarea vie a tradițiilor rurale și continuă să inspire comunitatea culturală locală și nu numai.
Amintindu-ne de opera și devotamentul său, redescoperim importanța conservării identității noastre culturale, pe care maestrul Vânătoriu a promovat-o cu o mare dăruire.
Articol realizat pentru GJ Press, dedicat valorilor culturale ale Gorjului.
