Puterea politică din România împiedică finalizarea hidrocentralelor din Gorj și nu numai

Hidroenergia, un pilon esențial al securității energetice naționale

În contextul recentei crize energetice, România a demonstrat că hidroenergia rămâne o componentă vitală a producției interne de energie. Incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrice pe Gaze de la Brazi au arătat clar că energia solară și eoliană nu pot acoperi momentan golurile din sistemul electroenergetic național. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), atrage atenția asupra faptului că finalizarea hidrocentralelor este pusă în pericol din cauza blocajelor politice și administrative.

Hidrocentralele Dumitra și Bumbești-Livezeni – proiecte începute, dar nefinalizate

Pe lângă importanța strategică a hidroenergiei pentru siguranța energetică a țării, trebuie menționate două hidrocentrale din județul Gorj, Dumitra și Bumbești-Livezeni, al căror proces de construcție este în impas, situație care persistă chiar și în timpul actualului Guvern condus de Nicolae-Ionel Bolojan. Proiectele reprezintă investiții publice importante, finanțate inclusiv din costul energiei plătite de consumatorii români și care acum riscă să rămână la stadiul de șantier.

Hidrocentralele – investiții esențiale în fața schimbărilor climatice

Dumitru Chisăliță subliniază că aceste lucrări nu sunt doar simple șantiere abandonate, ci reprezintă resurse încă nevalorificate și un factor decisiv în combaterea fenomenelor extreme, precum seceta și inundațiile. România se confruntă cu o reducere semnificativă a resursei de apă disponibile, de la 2200 m³ pe locuitor/an în trecut, la aproximativ 1800 m³ în prezent, iar tendința indică riscul ca până în 2050 să se ajungă sub pragul de stres hidric. În acest sens, finalizarea hidrocentralelor face parte dintr-un set de soluții integrate ce includ adaptarea la schimbările climatice, producerea de energie verde și managementul resurselor de apă.

Costuri majore pentru demolare versus costuri minime pentru finalizare

Analiza economică prezentată de AEI arată că demolarea celor șapte hidrocentrale începute în România ar implica costuri uriașe, estimate la peste 1,6 miliarde de dolari (în jur de 200-300 milioane dolari pe unitate), bani care vor trebui suportați de consumatori sub formă de taxe suplimentare. Aceasta în comparație cu o contribuție mult mai mică, de aproximativ 3,2 lei pe consumator pe an, pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în următorii 10 ani. În plus, deja s-au investit bani care se pot pierde definitiv dacă proiectele nu vor fi duse la bun sfârșit.

Impactul asupra comunităților din Gorj și a României

Finalizarea hidrocentralelor din Gorj și din alte regiuni ar însemna acces la energie mai ieftină, reducerea riscului de inundații, asigurarea apei pentru consum și agricultură în perioadele de secetă și valorificarea unei investiții durate și costisitoare. În același timp, o astfel de decizie presupune angajamente ferme pentru protecția mediului și respectarea legislației în vigoare. Astfel, șeful AEI face apel la o decizie matură, transparentă și bazată pe date solide, care să pună în balanță nevoile energetice, siguranța cetățenilor și grija pentru natură.

Răspunsul imediat la criza energetică recentă

În urma problemelor cauzate de golirea lacului Paltinu, Complexul Energetic Oltenia a repus rapid în funcțiune Grupul 6 pe lignit din cadrul termocentralei Rovinari (capacitate instalată 330 MW). Această decizie a acoperit integral deficitul temporar de producție creat de oprirea centralei pe gaze de la Brazi. Stocurile de cărbune de la CE Oltenia sunt sănătoase, depășind 553.000 tone, iar acumulările Hidroelectrica se mențin peste 71%, un nivel solid pentru această perioadă, asigurând astfel stabilitatea Sistemului Energetic Național.

În concluzie, hidroenergia are un rol esențial pentru România, iar blocajele politice și birocratice care întârzie finalizarea hidrocentralelor pot pune în pericol nu doar securitatea energetică a țării, ci și bunăstarea comunităților locale, inclusiv cele din Gorj. Este momentul ca deciziile privind viitorul acestor proiecte să fie luate transparent, cu implicarea informată a cetățenilor și cu un echilibru sănătos între protecția mediului și nevoile energetice.

Articol redactat pentru GJ Press pe baza materialelor publicate de Gorjeanul.ro.