În cadrul coaliției de guvernare, se discută intens despre planificarea unor ajustări semnificative atât în administrația locală, cât și în cea centrală. Deși negocierile sunt complexe și încă nu s-a ajuns la un consens final, s-au trasat deja direcțiile principale.

Potrivit unor surse citate recent, marți, săptămâna viitoare, se așteaptă o decizie clară privind măsurile planificate, care includ o reformă vastă a administrației publice și modificări în statutul orașelor. Unele municipii ar putea fi reîncadrate ca orașe iar unele orașe ar putea deveni chiar comune.

Reduceri de personal și optimizarea cheltuielilor

În cadrul administrației locale, se prevede o reducere cu 10% a posturilor ocupate, aceste tăieri urmând să fie realizate prin concursuri pentru posturi. În același timp, în administrația centrală, se anticipează o diminuare cu 10% a cheltuielilor salariale, măsura nefiind aplicată uniform, ci distribuită pe diverse instituții.

Se discută și posibilitatea de a de desființa și comasa anumite instituții centrale, ca parte din acest efort de reformă.

Impactul schimbării statutului localităților

Există intenția de a reclasifica localitățile conform ultimelor date de la referendum, ceea ce va afecta și alocările financiare din fonduri guvernamentale. Deși multe municipii nu mai îndeplinesc criteriile datorită depopulării, primarii se opun acestor schimbări, dorind să mențină statutul actual pentru a primi fonduri mai mari.

Noua structură urmează să fie pusă în aplicare în termen de 90 de zile de la adoptare, astfel că reducerile în administrația locală ar putea deveni efective de la 1 februarie 2026. Prefecții vor gestiona centralizarea datelor, iar selecțiile pentru posturi ar trebui să se finalizeze în 60 de zile.

Această reformă majoră indică un efort considerabil din partea guvernului de a eficientiza structurile administrative, dar ridică și semne de întrebare cu privire la efectele asupra comunităților și a modului de gestionare a tranziției.