Un fost director al Complexului Energetic Oltenia semnalează o situație pe care o consideră esențială pentru zona energetică: un grup declarat închis la Govora a primit din nou licență de funcționare, în timp ce grupul 4 de la Turceni se oprește, cu efecte directe pentru aproape 1.500 de salariați din cariere și termocentrale.

Declarațiile lui Laurențiu Ciurel despre Govora și Turceni

Fostul director al Complexului Energetic Oltenia și al Termocentralei Rovinari, Laurențiu Ciurel, explică faptul că, în timp ce în județul vecin Vâlcea un grup de la Govora, considerat anterior închis, a recăpătat licența, în Gorj se pregătește închiderea grupului 4 de la Turceni.

El subliniază că această evoluție are loc în condițiile în care, în Gorj, aproape 1.500 de angajați din cariere și din termocentrale își pierd locurile de muncă.

Ciurel punctează diferențele dintre județe: în opinia sa, în Vâlcea „politicienii se luptă pentru oameni”, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Gorj.

Situația de la Rovinari și organizarea grupurilor energetice

În analiza sa, fostul director amintește că Termocentrala Rovinari a funcționat, până în anul 2012, cu patru grupuri și aproximativ 4.000 de salariați, într-un regim pe care îl descrie drept foarte bun.

El compară această perioadă cu prezentul, când, potrivit afirmațiilor sale, în cadrul Complexului Energetic Oltenia există cinci grupuri și circa 8.000 de angajați.

Ciurel afirmă că Ministerul Energiei și Plaveti nu par să înțeleagă, în viziunea lui, că o structură de tip 800 de oameni pe grup – incluzând și minerii – poate funcționa eficient doar dacă toate grupurile sunt concentrate în aceeași centrală. În caz contrar, spune el, apar dublări de costuri și structuri: două depozite de cenușă, două instalații de concasare, două aducțiuni de apă, doi directori și alte elemente în paralel.

El amintește că, în mandatul său, solicitase păstrarea a patru grupuri doar la Rovinari, iar celelalte grupuri să fie folosite ca sursă de piese de schimb.

Critici la adresa conducerii și a ministerelor

Laurențiu Ciurel leagă actuala situație de modul în care a fost alcătuită conducerea companiei și structurile de decizie. El susține că, în Directoratul Complexului Energetic Oltenia, au fost aduse persoane cu susținere politică, fără experiență în exploatarea de centrale termice.

În aceeași linie critică și ministerele responsabile, unde, potrivit afirmațiilor sale, ar lucra oameni fără cunoștințe minime legate de sectorul energetic. Ciurel afirmă că, după Iulian Iancu și Rodin Traicu, niciunul dintre cei 42 de miniștri și secretari de stat nu ar fi avut experiență într-o centrală.

„Crucea” pusă pe Complexul Energetic Oltenia

Referindu-se la evoluția Complexului Energetic Oltenia, fostul director susține că a avertizat încă de la început că sprijinul de tip ajutor de stat a reprezentat momentul decisiv care a „pus cruce” companiei. În opinia lui, CEO ar fi murit, de fapt, în anul 2017.

El descrie ceea ce se întâmplă în prezent la CEO ca pe o „afacere pur politică”, pe care o caracterizează ca un fel de „haiducie inversă”, în care, prin mecanismele bursei de energie, banii ar fi luați „cu japca” de la cei săraci pentru a fi direcționați către cei bogați.

Sindicatele și contextul politic

Ciurel vorbește și despre rolul sindicatelor din cadrul Complexului Energetic Oltenia. El afirmă că în companie există trei sindicate, pe care le asociază cu trei partide: unul PSD, unul PNL și unul USR.

În condițiile în care aceste formațiuni politice se află la putere, el apreciază că sindicatele nu au putut să se opună măsurilor luate, în timp ce cei interesați de menținerea unui preț ridicat al energiei ar fi, în viziunea sa, mult mai influenți.

„CEO e de fapt terminat”, deși poate funcționa până în 2029

Deși menționează că, din punct de vedere tehnic, Complexul Energetic Oltenia ar putea funcționa până în anul 2029, Laurențiu Ciurel apreciază că, în realitate, compania este „terminată”.

Declarațiile sale sunt făcute în ziua în care, potrivit acestuia, Consiliul de Supraveghere al CEO decide eliminarea a aproape 1.500 de posturi de muncă din structura celui mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România.

Articol redactat pentru „azi în Jiu”, pe baza informațiilor și declarațiilor publicate în data de 25 februarie 2026.