Creștere a consumului intern de energie și a importurilor în România

Creștere a consumului intern de energie și a importurilor în România

A crescut consumul intern de energie electrică, însoțit de o majorare a importurilor

În primele nouă luni ale anului 2025, consumul final de energie electrică în România a înregistrat ușoare modificări față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele recent publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată creșteri semnificative în unele segmente, în timp ce producția internă suferă scăderi, iar importurile cresc considerabil.

Consumul de energie: creșteri și scăderi segmentate

În intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, consumul total final de energie electrică a fost de 37,251 miliarde kWh, ceea ce reprezintă o mică scădere de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. Mai exact, consumul destinat activităților economice a scăzut cu 1%, în timp ce consumul casnic a crescut cu 1,8%. Pe de altă parte, iluminatul public a înregistrat o reducere importantă, de 7,5%.

Resurse de energie primară și electrică: creșteri marcante

Resursele de energie primară au crescut cu 5,8%, ajungând la un total de 25,375 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 1,4 milioane tep mai mult față de primele nouă luni din 2024. Totuși, producția internă a scăzut cu 2,8%, situându-se la 12,309 milioane tep. Pe de altă parte, importurile de energie primară au crescut cu 15,5%, totalizând 13,065 milioane tep.

În ceea ce privește energia electrică, resursele totale au urcat la 51,345 miliarde kWh, cu o creștere de 4,5% (2,228 miliarde kWh) față de perioada similară a anului anterior.

Producția pe surse, o situație mixtă

  • Termocentralele au produs 12,163 miliarde kWh, în scădere cu 3,8% (479 milioane kWh).
  • Hidrocentralele au înregistrat o scădere severă de 22,7%, cu o producție de 8,865 miliarde kWh mai mică cu 2,6 miliarde kWh față de anul precedent.
  • Centralele nuclearo-electrice au crescut ușor, cu 0,9%, până la 8,042 miliarde kWh.
  • Parcurile eoliene au produs 4,186 miliarde kWh, marcând o scădere de 443,6 milioane kWh.
  • Energia solară fotovoltaică a înregistrat o creștere notabilă, cu 1,089 miliarde kWh mai mult, ajungând la un total de 3,976 miliarde kWh.

Importurile și exporturile în creștere

Importul de energie electrică s-a majorat semnificativ, ajungând la 14,11 miliarde kWh, o creștere de 4,586 miliarde kWh comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Exporturile au crescut și ele, până la 10,520 miliarde kWh, cu 2,361 miliarde kWh mai mult.

Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost în ușoară creștere, ajungând la 3,572 miliarde kWh.

Context local și concluzii

Pentru locuitorii și companiile din Târgu Jiu și județul Gorj, aceste evoluții indică o tendință de creștere a consumului casnic de energie, în timp ce economia se adaptează unor condiții fluctuante. Creșterea importurilor sugerează o dependență sporită de energia externă, în contextul diminuării producției interne, mai ales din surse tradiționale precum hidrocentralele și termocentralele.

Aceste cifre punctează importanța diversificării surselor de energie și accelerează nevoia pentru investiții în capacități energetice locale și regenerabile, astfel încât să fie asigurată securitatea energetică și stabilitatea prețurilor pentru consumatorii din Gorj.


Sursa datelor: Institutul Național de Statistică și Focus Energetic.
Articol adaptat pentru GJ Press din informațiile publicate pe www.gorjeanul.ro (16 noiembrie 2025).

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ana Popescu

Ea este Ana Popescu, jurnalistă de comunitate la GJ Press. Are puțin peste 30 de ani și este cunoscută pentru tonul prietenos și deschiderea față de oameni. Scrie despre viața cotidiană din Târgu Jiu, despre inițiative locale și povești care aduc mai aproape vocea comunității. Ana crede că știrile locale trebuie să fie accesibile, corecte și să reflecte realitatea oamenilor din oraș.