Probleme Critice de Personal și Încărcare Judiciară Ridicată

Una dintre cele mai mari provocări identificate de CSM este deficitul alarmant de judecători, grefieri și personal auxiliar, în tandem cu condiții de lucru necorespunzătoare în unele sedii de instanță, aspecte ce au un impact direct asupra desfășurării corecte a actului de justiție. La nivel național, există un deficit de 849 de judecători, ceea ce constituie mai mult de 15% din totalul posturilor disponibile. În plus, se estimează că sunt necesari 4.874 de grefieri și 712 asistenți ai judecătorilor. Deși în ultimii șase ani s-a promis crearea a 600 de posturi de grefier, nimic nu s-a materializat până acum.

România se situează pe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de cauze aflate pe rol, având o medie de 8,42 dosare la 100 de locuitori, ceea ce este de aproape patru ori mai mult decât media europeană de 2,20. În 2025, judecătorii români au rezolvat peste 2,3 milioane de dosare, gestionând un total de 3,6 milioane de cauze. Tendințele de creștere au continuat și în 2026, cu 105.316 cauze noi raportate până la 14 mai, atingând un total de 984.484 de dosare. Această creștere a fost și mai accentuată în faza de fond, unde numărul dosarelor a crescut cu 115.485 față de aceeași perioadă a anului anterior.

Instanțe la Limita Funcționării

Situația devine din ce în ce mai alarmantă pentru anumite judecătorii, unde lipsa personalului amenință desfășurarea activităților. Judecătoriile din Urziceni și Strehaia sunt exemple relevante, analize realizate de Plenul CSM în ședința din 19 mai fiind centrate pe riscul desființării acestora. Judecătoria Strehaia funcționează cu doar un judecător din șase prevăzute, având de gestionat peste 5.300 de dosare. De asemenea, la Judecătoria Urziceni, activitatea este paralizată de delegarea unui singur judecător dintr-un total de șapte posturi. Alte instanțe cu deficiențe semnificative includ Judecătoria Calafat (71% posturi neocupate), Miercurea-Ciuc (58%), Agnita și Hațeg (50%), precum și alte judecătorii cu 40% posturi libere.

CSM și-a exprimat profunda nemulțumire față de "politicile publice irresponsabile" adoptate de Guvern, atât din punct de vedere economic, cât și prin refuzul de a lua măsurile necesare pentru a aborda deficitul cronic de personal din instanțe și parchete. Deși au fost inițiate numeroase demersuri în ultimii ani, inclusiv cinci apeluri publice din 2026 și propuneri de organizare a concursurilor de admitere în magistratură, nu s-au adoptat acțiuni eficiente destinate reducerii deficitului. Încercările de a suplini lipsurile prin delegări nu au funcționat corespunzător, întrucât nu s-au găsit resurse umane disponibile, parțial din cauza unei "percepții publice negative constante" referitoare la drepturile legale în perioada delegării, inclusiv la plata diurnelor. Acest aspect a fost considerat de CSM drept o "practică necorespunzătoare de abuz de putere".

Propuneri de Soluție și Avertizări

În cadrul acestei crize, CSM a inițiat un mecanism de reorganizare a activității instanțelor, având în vedere adaptarea repartizării cauzelor în funcție de capacitatea reală de lucru a acestora, pentru a preveni blocajele și a crește transparența în privința duratei proceselor. Ministerului Justiției i-au fost propuse anumite măsuri legislative menite să decupleze instanțele de un volum excesiv de muncă, inclusiv excluderea unor categorii de cauze din competența lor (cum ar fi dizolvarea societăților sau divorțurile prin acord), simplificarea procedurilor de executare silită și transferul unor atribuții către personalul auxiliar de specialitate.

CSM subliniază că efortul excesiv depus de personalul judiciar nu poate fi susținut pe termen lung fără măsuri concrete din partea autorităților. De aceea, sunt necesare acțiuni urgente din partea puterii executive și legislative pentru a asigura funcționarea adecvată a justiției, cu un număr suficient de angajați și infrastructură corespunzătoare, conform standardelor europene. Fără aceste măsuri, riscul de colaps al anumitor instanțe se transformă într-o amenințare reală.

Aspecte Importante

Pentru cetățenii din Valea Jiului, această criză națională în justiție se traduce, adesea, prin întârzieri semnificative în procesele judiciale și o incertitudine crescută în rezolvarea problemelor legale. Frustrarea manifestată de întârzierile din instanțe este constantă, iar deficitul de personal poate agrava accesul la un act de justiție prompt și eficient. Este crucial ca locuitorii să fie bine informați și să-și planifice demersurile judiciare cu o marjă de timp adecvată, iar în situații urgente, să consulte un avocat pentru a explora opțiunile disponibile, inclusiv recurgerea la metode alternative de soluționare a litigiilor, acolo unde este cazul.