La Târgu Jiu, Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită printr-un eveniment dedicat legăturii dintre „cuvântul scris”, valorile gorjene și figurile emblematice Mihai Eminescu și Constantin Brâncuși. Manifestarea a reunit instituții de cultură, scriitori, profesori, elevi și reprezentanți ai autorităților județene.

Context: Ziua Culturii Naționale, celebrată la Târgu Jiu

Când și unde a avut loc evenimentul

Joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 14:00, la Sala „Titu Rădoi” a Direcției Județene pentru Cultură Gorj din Târgu Jiu, a avut loc evenimentul cultural-artistic intitulat „Cuvântul scris – între Eminescu și Brâncuși. Continuități culturale gorjene”. Manifestarea a marcat Ziua Culturii Naționale, instituită la nivel național în 2011.

Evenimentul a fost organizat de:

• Consiliul Județean Gorj, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj (CJCPCT);
• Direcția Județeană pentru Cultură Gorj;
• Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu”.

Moderarea a fost asigurată de dr. Ionuț‑Viorel Bordeiași, managerul CJCPCT Gorj.

Cine a participat: instituții, oficiali și oameni de cultură

Reprezentanți ai administrației județene

Din partea autorităților județene au fost prezenți:

• Constantina‑Anca Bordușanu – vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj;
• Gheorghe Nichifor – consilier al președintelui Consiliului Județean;
• Gârbaciu Gheorghe Aurelian (Iani) – subprefect al județului Gorj;
• Alina Chiricescu – reprezentant al Direcției Publice pentru Cultură Gorj.

Reprezentanții Asociației „Cultul Eroilor”

Filiala gorjeană „Tudor Vladimirescu” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a fost reprezentată de:

• col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga;
• col. (rtr.) Gigi Bușe;
• lt. col. (rtr.) Ovidiu‑Gabriel Ghindă;
• prof. dr. Ion Mocioi;
• prof. Grigore Haidău;
• ing. Vasile Ionescu.

În sală s‑au aflat, de asemenea, scriitori, poeți, critici literari, profesori, elevi și iubitori de cultură din Târgu Jiu și din județ.

Tema centrală: continuități culturale între Eminescu, Brâncuși și Gorj

Conceptul evenimentului a pornit de la ideea unei legături de profunzime între:

• Mihai Eminescu – reper al limbii și literaturii române moderne;
• Constantin Brâncuși – artist care a dus spiritul românesc în arta universală.

„Cuvântul scris” a fost prezentat ca formă de memorie, identitate și responsabilitate culturală, iar Gorjul – ca spațiu în care această tradiție continuă prin oameni de litere, reviste și proiecte editoriale.

Programul artistic: poezie, romanțe și evocări

Recital dedicat lui Mihai Eminescu

Prima parte a programului a fost dedicată poetului național:

• profesorul și etnologul Pompiliu Ciolacu a susținut un recital de poezie eminesciană;
• apoi au urmat romanțe pe versuri de Eminescu, interpretate de:
  • eleva Anastasia Nanu, nepoata cunoscutei interprete de muzică populară și profesoare Emilia Drăgotoiu Nanu;
  • elevul Eusebiu Copaci.

Publicul a fost invitat astfel să se reconecteze, prin muzică și poezie, la universul eminescian.

Radiografia culturii scrise în Gorj, în anul 2025

Un moment important al manifestării a fost prezentarea unei sinteze a culturii scrise în județul Gorj în anul 2025, realizată de:

• prof. Ion Popescu‑Brădiceni – scriitor, poet și critic literar.

Acesta a trecut în revistă autori gorjeni activi în poezie și proză, precum și principalele reviste literare și culturale editate în județ, subliniind că în Gorj se scrie constant, se publică și se construiește un patrimoniu literar local.

Autori menționați

Printre poeții remarcați s‑au numărat, între alții:

• Marius Marian Șolea, Lazăr Popescu, Zenovie Cârlugea, Nicolae Dragoș,
• Nicolae Rădoi, Ana Ionele, Carmen Dora Steinhagen,
• George Drăghescu, Ion Popescu‑Brădiceni, Mircea Tutunaru,
• Daniela Brâncuși, Monica Buțu.

La capitolul proză au fost amintiți, între alții:

• Tiberiu (Tiberius) Velican, Nicolae Rădoi, Zenovie Cârlugea,
• Mircea Liviu Goga, Constantin Codiță, Vasile Vasiescu,
• Iolanda Mirea.

Reviste literare și culturale din Gorj

În materialul prezentat au fost enumerate mai multe publicații literare și de cultură din județ, între care:

• „Gazeta Gorjului” – director general Bebe‑Viorel Ionică, redactor‑șef Vasile Vasiescu;
• „Ceașca de cafea” – director George Drăghescu;
• „Portalul Măiastra” – director general Zenovie Cârlugea;
• „Fantastica Magazin” – director Mircea Liviu Goga;
• „Miracol de Brădiceni” – director Ion Popescu‑Brădiceni, redactor‑șef Dan Adrian Popescu și Silviu Doinaș Popescu;
• „Hohote” – director Gabi Roșianu, redactor‑șef Doru Mihai Lungescu;
• „Ad‑Mutrium” – director onorific Nicolae Dragoș, director fondator Mircea Tutunaru, director Daniel Popescu, redactor‑șef Ana Ionele.

Au fost menționate, de asemenea, reviste cu profil cultural, educativ și civic editate în Gorj:

• „Gorjul Eroic” – revistă de cultură și educație patriotică a Asociației „Cultul Eroilor” din Gorj, apărută din 2015 (director col. (rtr.) Walter Loga, redactor‑șef col. (rtr.) Gigi Bușe);
• „Cronica Olteniei” – revistă de cultură, educație și atitudine civică a Filialei „Jean Bărbulescu” Gorj–Mehedinți a Uniunii Ziariștilor Profesioniști (director Adina Andrițoiu, redactor‑șef Gigi Bușe);
• „Caietele Columna” – revistă trimestrială de literatură și artă a Fundației Culturale „Columna” din Târgu Jiu, condusă de Marius Iorga.

Prin această trecere în revistă s‑a conturat imaginea unui județ în care revistele și cărțile continuă să fie un pilon important al vieții culturale.

Editura CJCPCT Gorj – trei decenii de activitate editorială

Un alt punct al evenimentului a vizat activitatea editurii CJCPCT Gorj, înființată în 1995 și ajunsă, astfel, la 30 de ani de existență în 2025.

Ionuț‑Viorel Bordeiași a prezentat volumele și materialele apărute recent sub sigla editurii și a subliniat că:

• numeroase titluri de cultură scrisă au fost tipărite aici de‑a lungul timpului;
• susținerea financiară a Consiliului Județean Gorj este esențială pentru continuitatea activității editoriale.

Vicepreședintele CJ Gorj, Anca Bordușanu, a transmis că instituția își propune să mențină și să întărească sprijinul pentru proiectele de cultură scrisă, subliniind ideea că o comunitate fără cultură își pierde reperele, iar fără creatori locali nu ar exista o viață culturală autentică în Gorj.

Lansări de carte: „Surâsul Andreei”, la Ziua Culturii Naționale

Un roman lansat la Târgu Jiu

Programul a continuat cu lansarea unor cărți și reviste editate de CJCPCT Gorj. Prima prezentată a fost:

• romanul „Surâsul Andreei”, de Tiberius Velican, o apariție editorială recentă.

Lansarea a fost inclusă în mod special în programul dedicat Zilei Culturii Naționale pentru a sublinia faptul că, la Gorj, continuă să apară cărți semnate de autori locali, care propun teme actuale și abordări personale.

Mesajele autorului și interpretarea critică

Autorul Tiberius Velican a vorbit despre semnificația personală a acestei zile, pentru el fiind atât Ziua Culturii Naționale, cât și ziua în care își lansează o carte construită în jurul unor întrebări interioare și a nevoii de sens. Romanul, a explicat el, se centrează pe idei precum:

• reconstrucția interioară;
• acceptarea propriei fragilități;
• redescoperirea familiei ca spațiu de sprijin și transformare.

Personajele principale – Tibi, Andreea, Maria și Alexandru – sunt prezentate ca repere într‑un parcurs de redescoperire de sine.

Criticul și scriitoarea Carmen Dora Steinhagen, autoarea prefeței, oferă o lectură orientată spre dimensiunea empatică a volumului: cartea propune mai mult o experiență trăită împreună cu personajele, decât o analiză teoretică, mizând pe o tăcere în care cititorul își poate auzi propriile întrebări și își poate regăsi propriile răspunsuri.

De ce contează un astfel de eveniment pentru Târgu Jiu

Pentru publicul din Târgu Jiu, această manifestare a avut mai multe niveluri de semnificație:

• a conectat, într‑un cadru coerent, moștenirea lui Eminescu și Brâncuși cu prezentul literar gorjean;
• a adus în prim‑plan autori locali, reviste, instituții și proiecte editoriale care dau consistență vieții culturale din oraș și din județ;
• a oferit un spațiu de întâlnire între administrație, mediul asociativ și comunitatea de creatori.

Într‑un oraș marcat de prezența ansamblului brâncușian, faptul că Ziua Culturii Naționale este celebrată printr‑un eveniment centrat pe „cuvântul scris” confirmă că Târgu Jiu nu este doar un reper al artei monumentale, ci și un loc în care cartea, poezia, proza și revistele culturale sunt încă vii și active.