Parlamentul European a hotărât, pe 21 ianuarie 2026, să trimită Acordul de parteneriat UE–Mercosur la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru un control juridic, ceea ce înseamnă practic suspendarea procesului de aprobare politică. Decizia interesează direct și România, inclusiv fermierii și exportatorii din Gorj și din zona Târgu Jiu, prin efectele pe care le poate avea asupra agriculturii și industriei.

Ce este acordul UE–Mercosur și de ce contează

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay și Bolivia) este un pachet comercial negociat de peste 25 de ani. Obiectivul său este crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, prin deschiderea piețelor și reducerea barierelor la comerț.

Din perspectiva firmelor europene – inclusiv producătorii industriali și auto – documentul ar urma să simplifice exporturile către piețe foarte mari din America de Sud, mai ales prin reducerea sau chiar eliminarea taxelor vamale pentru o gamă largă de produse.

În același timp, acordul este privit cu îngrijorare de mulți fermieri europeni, care se tem de o concurență sporită din partea produselor agricole sud-americane, în special la carne, zahăr sau orez. Pentru un județ precum Gorjul, unde agricultura de subzistență și fermele mici încă au un rol important, orice schimbare în politicile comerciale ale UE poate influența indirect prețurile și competitivitatea producătorilor locali.

Cum s-a votat în Parlamentul European

La Bruxelles, eurodeputații au votat o rezoluție prin care cer Curții de Justiție a UE (CJUE) un aviz privind temeiul juridic al acordului:

• 334 de europarlamentari au fost pentru,
• 324 împotrivă,
• 11 s-au abținut.

Această rezoluție blochează, pentru moment, procesul politic de aprobare, până când judecătorii CJUE vor spune clar dacă arhitectura juridică a acordului este corectă și în conformitate cu tratatele UE.

O altă rezoluție, cu un conținut similar, nu a trecut: a primit 225 de voturi pentru, 402 împotrivă și 13 abțineri, semn că Parlamentul a preferat o singură procedură clară de sesizare a Curții, nu mai multe în paralel.

Din delegația României, europarlamentarii PSD au susținut trimiterea acordului la Curtea de Justiție, în timp ce reprezentanții PNL și USR s-au opus acestei inițiative.

Ce urmează: acordul intră pe mâna judecătorilor UE

După votul din 21 ianuarie 2026, următoarea etapă este analiza juridică la CJUE:

• Curtea va verifica temeiul legal al Acordului de parteneriat UE–Mercosur și al acordului comercial interimar;
• Parlamentul European continuă, în paralel, să studieze textele, dar nu le poate aproba sau respinge definitiv până nu primește avizul Curții;
• abia după ce judecătorii se pronunță, eurodeputații vor reveni cu un vot final, pro sau contra.

Practic, procesul este pus în așteptare, iar dezbaterea publică și politică pe tema acordului va continua, inclusiv în România.

Cum a fost semnat acordul și cine susține proiectul

Acordul UE–Mercosur a fost parafat recent, într-o ceremonie organizată în Paraguay, după ce majoritatea statelor membre ale UE – inclusiv România – și-au dat acordul politic pentru semnare. Franța și Polonia au rămas însă în tabăra criticilor, ridicând mai ales probleme legate de impactul asupra agriculturii și de standardele de mediu.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit mandatul statelor membre pentru a semna în numele Uniunii Europene. La ceremonie a participat și președintele Consiliului European, António Costa, alături de lideri ai statelor Mercosur:

• Santiago Peña – președintele Paraguayului,
• Javier Milei – președintele Argentinei,
• Rodrigo Paz – președintele Boliviei,
• Yamandú Orsi – președintele Uruguayului.

Brazilia a fost reprezentată de ministrul de externe, după discuții prealabile între președintele Lula da Silva și oficialii europeni la Brasília.

Ce prevede acordul, pe scurt

Eliminarea treptată a taxelor vamale

Acordul prevede, în esență:

• reducerea sau eliminarea etapizată a taxelor vamale pentru aproximativ 90% din bunurile comercializate între UE și Mercosur;
• deschiderea mai mare a piețelor pentru produse industriale și mașini europene;
• facilitarea exportului de autoturisme și componente auto către Brazilia și Argentina, două piețe extrem de importante pentru industria auto europeană.

Pentru economia României, aceste prevederi pot însemna noi oportunități de export, inclusiv pentru companii din zona Olteniei, care activează în industrii conexe – de la producția de componente, până la echipamente industriale și servicii.

Agricultura și temerile fermierilor

Pe partea agricolă, acordul introduce cote de import pentru produse sensibile precum:

• carne de vită,
• carne de pasăre,
• zahăr,
• orez,

care ar urma să intre pe piața europeană cu taxe reduse sau chiar zero pentru anumite volume.

Acesta este unul dintre principalele motive de nemulțumire pentru o parte a fermierilor europeni. Ei se tem de:

• presiune suplimentară asupra prețurilor interne,
• concurență din partea unor producători din state cu alte niveluri de costuri și, în unele cazuri, alte standarde de mediu sau bunăstare animală.

Pentru agricultorii din Gorj și din împrejurimile Târgu Jiului, astfel de schimbări nu duc neapărat la importuri directe în fermele lor, dar pot influența prețurile de pe piață și programele europene de sprijin, în funcție de cum va fi aplicat acordul, dacă va intra în vigoare.

Ce înseamnă pentru România și pentru zona Târgu Jiu

Deși acordul este negociat la Bruxelles, efectele sale se pot resimți și la nivel local:

• Industria și firmele românești pot avea acces mai facil la piețele sud-americane, dacă dispun de produse competitive și capacitate de export.
• Fermierii, inclusiv cei din Gorj, urmăresc cu atenție dezbaterea, pentru a vedea dacă vor apărea măsuri suplimentare de protecție sau de compensare la nivelul Politicii Agricole Comune.
• Autoritățile naționale și europarlamentarii români vor avea un rol important în explicarea beneficiilor și riscurilor pentru fiecare sector, astfel încât decizia finală la nivel european să țină cont și de interesele zonelor mai vulnerabile, cum este și Valea Jiului extinsă spre Gorj.

Concluzie

Deocamdată, acordul UE–Mercosur rămâne „la dosar”, în așteptarea avizului Curții de Justiție a UE. Votul strâns din Parlamentul European arată cât de împărțită este scena politică pe acest subiect, mai ales între cei care văd în el o mare oportunitate economică și cei care se tem de efectele asupra fermierilor și mediului.

Pentru cititorii din Târgu Jiu și din județul Gorj, următoarea perioadă va fi una de clarificări: cum vor explica autoritățile române acest acord, ce poziție va avea Bucureștiul în dezbaterile viitoare și, mai ales, ce măsuri concrete se vor lua pentru ca eventualele beneficii economice să nu fie plătite cu prețul vulnerabilizării agriculturii locale.