Declinul continuu al producției de cărbune

Declinul continuu al producției de cărbune

În primele opt luni ale acestui an, producția de cărbune a României a atins cifra de 1,26 milioane tone echivalent petrol (tep), înregistrând o scădere de 0,2% comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Datele oferite de Institutul Național de Statistică (INS) subliniază un declin în producție, cu o diferență de minus 2.300 tep.

Importurile de cărbune au înregistrat, de asemenea, un declin semnificativ, totalizând doar 64.300 tep, cu 51,3% mai puțin față de anul trecut. Reducerea importurilor este de 67.800 tep, sugerând o schimbare semnificativă în strategia energetică a țării.

Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), această tendință de scădere este prognozată să continue până în 2027. Estimările sugerează o reducere de 11,4% a producției interne și de 24,5% a importurilor, datorită punerii în funcțiune a altor surse de energie.

Până în 2025, CNSP prevede o producție de 1,718 milioane tep, o diminuare de 10,5%. Aceasta va continua să scadă la 1,555 milioane tep în 2026 și la 1,432 milioane tep în 2027. În paralel, importurile sunt așteptate să scadă cu 20,5% în 2025, ajungând la 164.000 tep, iar până în 2027 se estimează un declin la 79.000 tep, ceea ce reprezintă o reducere totală de 34,4%.

Aceste schimbări reflectă tranziția continuă a României către surse de energie mai sustenabile, având în vedere procesul de modernizare a infrastructurii energetice. Proiecțiile indică o adaptare a economiei naționale la noile cerințe de mediu și de eficiență energetică, punctând astfel direcția viitoare a sectorului energetic românesc.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ana Popescu

Ea este Ana Popescu, jurnalistă de comunitate la GJ Press. Are puțin peste 30 de ani și este cunoscută pentru tonul prietenos și deschiderea față de oameni. Scrie despre viața cotidiană din Târgu Jiu, despre inițiative locale și povești care aduc mai aproape vocea comunității. Ana crede că știrile locale trebuie să fie accesibile, corecte și să reflecte realitatea oamenilor din oraș.