Descoperind muntele Pleșa și lumea carstică a văii Sohodolului

O privire asupra masivului Pleșa și fenomenelor sale geologice unice

Situat pe partea dreaptă a văii Sohodolului, la nord de fosta stațiune turistică Bucium, muntele Pleșa se impune ca un masiv calcaros ce domină cu peste 1.100 de metri localitățile Runcu, Bâlta și Bâltișoara, aflate la poalele sale. Vârful Pleșa, cu o altitudine de 1.444 metri, se ramifică spre sud în trei pinteni denumiți Cracul Scurt, Cracul Lung și Cracul Sângerului.

Formarea aproape integrală din calcar conferă masivului caracteristici carstice remarcabile. Astfel, în Pleșa găsim o varietate impresionantă de fenomene geologice, printre care peșteri, avene, rotoare și izbucuri de apă.

Peșteri și avene cu recorduri naționale

Cele mai cunoscute cavități din zonă sunt Peștera Pătrunsa, precum și peșterile Picuiel și S1. Avene importante de menționat sunt: Clocoticiul 1 din Scoaba Sărăturii, cu o adâncime de 99 metri, Clocoticiul 2 tot din Scoaba Sărăturii (72 m), Clocoticiul din Cracul Scurt (79 m) și Clocoticiul din Cârca Pareteilor (149 m).

Dintre acestea, două avene se remarcă prin recorduri naționale. Clocoticiul 1 din Scoaba Sărăturii adăpostește cel mai mare grup de stalagmite din România, cu o înălțime impresionantă de 10 metri, depășind formațiuni similare precum cele din avenul Tecuri, județul Sebeș (7 m). La rândul său, Clocoticiul din Cârca Pareteilor impresionează prin cel mai adânc puț vertical din țară, măsurând 121 metri, fiind urmat de avenul din Dealul Danilă, cu un puț de 116 metri. Aceste investigații și măsurători au fost realizate de echipele de speologi de la Clubul de Speologie CSER București.

Hidrologia fascinantă a munților Pleșa și Sohodol

Unul dintre cele mai complexe și captivante aspecte ale munților Pleșa îl reprezintă circulația subterană a apelor. Structura carstică, favorizată de rocile calcaroase și de diferențele de altitudine între punctele de intrare și ieșire a apei, determină trasee subterane interesante și rapide.

Pentru a înțelege mai bine aceste relații hidrogeologice, specialiștii au realizat experimente cu trasori, urmărind deplasarea apei prin carst. Astfel, s-a dovedit că apa care dispare în Valea Gropului, în special în punctul denumit Toaia Dracilor, revine la suprafață prin izbucurile Pătrunsa și Picuiel, de unde se varsă în râul Sohodol. Viteza de curgere a apei prin aceste forme carstice este estimată la aproximativ 2 kilometri pe zi.

Importanța masivului Pleșa pentru bazinul hidrologic Sohodol

Fiind parte integrantă din complexul carstic al văii Sohodolului, muntele Pleșa joacă un rol major în alimentarea cu apă a bazinului hidrogeografic al Sohodolului. În condiții normale, debitul acestuia este suplimentat cu aproximativ 50–55% datorită aportului provenit de la izbucurile Pătrunsa, Picuiel și Izvorul Mușchiat, surse vitale pentru echilibrul ecologic și aprovizionarea cu apă din zonă.

Masivul Pleșa, cu peisajele și fenomenele sale carstice, reprezintă un obiectiv important atât pentru speologi, cât și pentru pasionații de natură și hydrologie, aducând o contribuție semnificativă la înțelegerea reliefului și resurselor naturale din ținutul Jiului de Sus.

Articol realizat după documentarea pusă la dispoziție de sursa: Gorjeanul.ro
Fotografii și documentație: Mugurel Petrescu