Descoperit primul caz de lepră în România după 44 de ani

Descoperit primul caz de lepră în România după 44 de ani

Primul caz de lepră în România după 44 de ani – confirmat la Cluj-Napoca

Autoritățile sanitare au anunțat confirmarea primului caz de lepră în România după mai bine de patru decenii, într-un centru SPA din Cluj-Napoca, unde mai sunt investigate încă trei suspiciuni.

Detalii despre caz și măsuri luate

În data de 11 decembrie 2025, Ministrul Sănătății a transmis că o femeie de origine asiatică, angajată la un salon SPA din Cluj-Napoca, a fost diagnosticată cu lepră. Alte trei angajate ale aceluiași centru sunt în analiză pentru suspiciuni similare. Ca primă măsură, Direcția de Sănătate Publică (DSP) a suspendat activitatea salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice și a procesului de dezinfectare cu produse speciale.

Pacienții au început deja tratamentul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care reduce rapid riscul de transmitere al bolii. Ultimul caz diagnosticat oficial în România datează din anul 1981.

Ce este lepra și cum se transmite

Medic specialist în boli infecțioase, dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din Capitală, explică că lepra este o boală infecțioasă ce apare în mod frecvent în Asia, în special în țări ca India și Indonezia, de unde provine și pacientul depistat la Cluj. La nivel mondial există aproximativ 170.000 de cazuri active, iar majoritatea sunt în Asia.

Lepra se transmite prin contact prelungit și apropiat, în special între membrii aceleiași familii care trăiesc și interacționează îndelungat. Nu este o boală contagioasă ușor, spre deosebire de infecțiile respiratorii comune.

Formele clinice ale leprei și manifestările acesteia

Cazul de la Cluj pare a fi o formă ușoară a bolii, cunoscută ca lepra tuberculoidă, caracterizată prin apariția unor leziuni cutanate unice sau puține la număr, care de obicei afectează extremitățile sau partea superioară a trunchiului. Aceste leziuni au margini bine delimitate și pot fi depigmentate, însoțite de tulburări ale sensibilității locale.

Lepra lepromatoasă, o formă mult mai gravă, este extrem de rară în Europa și apare la pacienții cu imunitate scăzută, făcându-se remarcată prin leziuni extinse și afectarea gravă a stării generale. Formele intermediare, denumite borderline, pot prezenta simptome variate între tuberculoid și lepromatos.

Tratamentul eficient și siguranța publică

Tratamentul leprei este complet oral și constă într-o combinație a trei antibiotice, unele similare cu cele folosite în tratamentul tuberculozei. Acestea sunt administrate adeseori în pastile unice, iar efectul terapeutic este rapid, cu reducerea imediată a riscului de transmitere a bolii.

Durata tratamentului variază între 6 luni și un an, în funcție de forma clinică, iar prezența tratamentului face ca pacienții să nu mai fie contagioși.

Context pentru comunitatea din Târgu Jiu

Deși lepra nu a fost diagnosticată timp de decenii în România, apariția unui caz în Cluj-Napoca arată importanța monitorizării continue a afecțiunilor rare, mai ales în contextul mobilității globale care aduce și boli din zone endemice.

Pentru locuitorii din Târgu Jiu, vestea nu trebuie să creeze panică. Boala este rară, lent progresivă și poate fi tratată cu succes fără riscuri majore pentru populație, cu condiția respectării măsurilor de sănătate publică și administrării corecte a tratamentului.

Concluzii

Lepra rămâne o boală tratabilă și controlabilă, iar cazurile apărute în Europa sunt, în general, importate din regiuni cu endemicitate. Sistemul medical românesc este pregătit pentru diagnosticarea și tratarea acestor situații, iar monitorizarea cazurilor este permanentă.

În prezent, inspectorii sanitari și medicii continuă anchete epidemiologice și aplică toate măsurile necesare pentru a preveni extinderea bolii în comunitate, asigurând totodată o informare corectă și echilibrată a publicului.


Acest articol este realizat pentru GJ Press, pentru a aduce comunității locale informarea corectă și completă despre apariția unui diagnostic rar în România, cu accent pe siguranța și sănătatea cetățenilor din regiune.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ana Popescu

Ea este Ana Popescu, jurnalistă de comunitate la GJ Press. Are puțin peste 30 de ani și este cunoscută pentru tonul prietenos și deschiderea față de oameni. Scrie despre viața cotidiană din Târgu Jiu, despre inițiative locale și povești care aduc mai aproape vocea comunității. Ana crede că știrile locale trebuie să fie accesibile, corecte și să reflecte realitatea oamenilor din oraș.