Strategia Folosită de Escroci

Apelurile sunt efectuate de către atacatori care se prezintă ca membri ai DGAF. Pentru a crea impresia unui contact legitim, infractorii utilizează nume și informații regăsite pe site-ul oficial al ANAF, www.anaf.ro. Este crucial de menționat că numerele de telefon din care se efectuează aceste apeluri nu sunt asociate cu agenția fiscală. Obiectivul principal al acestor acțiuni malițioase este furtul de identitate și obținerea ilegală a datelor personale, inclusiv informații financiare.

Reprezentanții ANAF clarifică faptul că agenții Antifraudă nu vor cere niciodată date personale sau financiare prin telefon. Această regulă reprezintă un semnal important pentru identificarea eventualelor încercări de înșelăciune.

Măsuri Recomandate pentru Cetățeni

ANAF recomandă ca cetățenii să fie extrem de prudenți și să nu divulge informații sensibile apelanților necunoscuți. Orice solicitare care pare suspectă trebuie verificată doar prin canalele oficiale de contact ale instituției.

Dacă un contribuabil primește un apel de acest fel, ANAF încurajează raportarea imediată a incidentului. Aceasta se poate realiza prin completarea formularului de contact, disponibil la www.anaf.ro/asistpublic. Este esențial ca sesizarea să conțină cât mai multe detalii relevante, cum ar fi:

• Numărul de telefon de la care s-a făcut apelul.
• Data și ora la care a avut loc contactul.
• Orice trăsături caracteristice ale vocii sau comportamentului apelantului care pretinde a fi un reprezentant ANAF.

Aceste informații sunt transmise autorităților de cercetare penală pentru a identifica infracțiuni precum uzurparea calității oficiale și alte tentative de fraudă.

Contextul General al Infracțiunilor Cibernetice

Mesajul de atenționare este emis în contextul unei serii de notificări similare din aprilie 2026, în special în datele de 2 și 17 aprilie, evidențiind persistenta și gravitatea acestor tipuri de infracțiuni. România este una dintre țările europene cu un nivel ridicat de impact din partea criminalității cibernetice, estimările oferite de Europol indicând pagube anuale în valoare de sute de milioane de euro. Fenomenul „vishing” a crescut semnificativ odată cu avansul digitalizării, iar infractorii țintesc frecvent persoanele în vârstă sau pe cele care nu sunt foarte familiarizate cu tehnologia. Un incident recent a fost semnalat în martie, când o femeie din Alba Iulia a suferit o pierdere de peste 100.000 de euro, fiind înșelată sub pretextul recuperării unei sume achitate anterior de societatea pe care o gestiona. I s-a spus că va primi asistență de la un reprezentant bancar pentru recuperarea banilor, o metodă clasică de manipulare.

Menținerea unei atitudini vigilente și reacția promptă sunt esențiale pentru a contracara aceste tipuri de escrocherii.

Observații Locale

Fenomenul apelurilor telefonice de tip fraudulos, invocând motive legate de verificări fiscale, provoacă o îngrijorare constantă printre locuitorii din Jiu. Mulți cetățeni împărtășesc experiențele lor legate de apeluri în care simt presiunea de a oferi date personale, iar frica de eventuale consecințe legale îi face susceptibili. Este frustrant să constatăm că, în ciuda avertismentelor, asemenea încercări continuă să aibă loc, iar escrocii par să dezvolte constant noi strategii de înșelăciune. Un recomandare utilă este să ne amintim că nicio instituție oficială nu va solicita niciodată informații bancare sau coduri PIN prin intermediul telefonului; orice astfel de cerință este, fără excepție, o încercare de fraudă.