Ceremonia Horelor de Pomană

Practica horei de pomană se transmite cu sfințenie din generație în generație, având ca esență venerarea celor care nu mai sunt printre noi și păstrarea unei legături spirituale între trecut și prezent. Această tradiție specifică județului Gorj și altor zone din Oltenia și sudul Banatului presupune ca, înainte de a se bucura de mesele festive, gospodarii să ofere bucate în memoria celor dispăruți, ca un semn profund de respect. Hora este integrată într-un regim mai larg de dansuri tradiționale, reprezentând un ritual coregrafic postfunerar, desfășurat adesea între Paște și Rusalii, dar și cu ocazia altor sărbători importante din an.

Un aspect emoționant este că primele dansuri din cadrul horelor pascale sunt dedicate celor care au trecut în neființă, în special celor răpuși în ultimul an. După acest moment de reculegere, comunitatea își poate regăsi bucuria prin muzică și dans. Participanții la hora de pomană își asumă o atitudine solemnă, cu respect față de persoana comemorată și familia sa. Această tradiție nu doar că îmbunătățește coeziunea comunității, ci ajută și la depășirea traumatizantă a pierderilor celor dragi. De-a lungul timpului, ora dedicată pomenirii a evoluat să includă toți tinerii decedați, indiferent de circumstanțele vieților lor.

Omagiu Mariei Tantan, Tezaur Uman Viu

Ediția din acest an a festivalului de la Tismana a inclus mai multe hore de pomană, printre care una semnificativă a fost dedicată memoriei Mariei Tantan, o țesătoare deosebită din localitate, cunoscută pentru contribuția sa remarcabilă în păstrarea țesăturilor tradiționale din Oltenia. În 2024, Ministerul Culturii i-a atribuit titlul de Tezaur Uman Viu, recunoaștere a activității sale în conservarea și transmisiunea patrimoniului cultural imaterial al României.

Maria Tantan a deprins meșteșugul țesutului de la mama și bunica sa, dând continuitate unei tradiții familiale vechi. Pe parcursul anilor, a perfecționat tehnicile tradiționale, realizând lucrări care pun în evidență specificitatea culturală a Gorjului. Unele dintre covoarele sale necesită până la șase luni de muncă dedicată și au fost folosite atât în mănăstiri din țară, cât și în străinătate, inclusiv de Patriarhia Română și Casa Regală a României. De asemenea, Maria a împărtășit experiența sa și în Israel, unde a predat arta țesutului. Familia sa a deschis ora în cinstea acestei mari tradiții, simbolizând legătura între generații și valorile comunității. La aproape 60 de ani, Maria Tantan a rămas un exemplu de dăruire, organizând ateliere pentru tineri interesați de acest meșteșug.

Prezența Oficialităților și Suportul Comunității

Evenimentul a beneficiat de prezența mai multor autorități locale și invitați de marcă, printre care Dragoș Drăghescu, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, și Eugen Țepeș, personalități venite să observe și să susțină acest obicei caracteristic zonei Gorj. Organizarea a fost coordonată de Primăria și Consiliul Local Tismana, avându-i în frunte pe primarul Narcis Petre Remetea și directorul Casei de Cultură, Florin Tantan. Atmosfera a fost încărcată de momente artistice aduse la viață de interpreți de muzică populară și instrumentiști locali.

Managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Ionuț Viorel Bordeiași, a discutat despre semnificațiile profunde ale horei de pomană. Instituția pe care o reprezintă, cu o tradiție de peste 58 de ani, joacă un rol vital în cercetarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural din Gorj. CJCPCT Gorj îndrumează instituțiile culturale din județ și promovă inițiative culturale, festivaluri folclorice și cercetări etnografice destinate sprijinirii artiștilor populari și păstrării tradițiilor autentice. Județul Gorj este cunoscut ca una dintre cele mai active zone culturale din România, unde tradițiile sunt respectate și celebrate.

O Privire Asupra Comunității

Pentru locuitorii din Gorj, hora de pomană de la Tismana depășește cu mult un simplu eveniment anual; ea simbolizează reafirmarea legăturilor profunde cu strămoșii și valorile locale. Mulți dintre noi am crescut cu povești despre aceste hore, având un respect deosebit pentru cei care nu mai sunt, ceea ce face ca participarea să fie atât o datorie morală, cât și o oportunitate de păstrare a identității. Aceasta este o ocazie rară în care agitația vieții contemporane încetinește, iar oamenii revin la tradiții. Pentru tineri și cei veniți din alte colțuri ale țării, poate fi o experiență inspirațională să observe cum o tradiție veche de secole continuă să trăiască și să unească comunități. Este recomandat să ajungeți devreme la Tismana în ziua evenimentului, pentru a avea ocazia să participați și la pregătirea și împărțirea bucatelor, oferind o înțelegere mai profundă asupra semnificației ritualului.