Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Stabilizarea datoriei publice și impactul deficitului bugetar primar

Creșterea datoriei publice în contextul actual și provocările pentru România

Contextul dificil generat de pandemia COVID-19 și de războiul din Ucraina a dus la o creștere semnificativă a datoriei publice în țările Europei Centrale și de Est, inclusiv în România. Deși economiile din regiune sunt asemănătoare, factorii care influențează evoluția datoriei variază considerabil.

Pentru România, 2025 marchează un moment important din punct de vedere fiscal, deoarece țara a depășit pragul de 60% din PIB pentru datoria publică — o limită stabilită prin criteriile de la Maastricht, ce deschide o nouă etapă fără precedent după 1989.

Comparativ cu țările din regiune: particularități și perspective fiscale

După criza financiară din 2008-2009, Ungaria a avut constant un nivel al datoriei publice peste 70% din PIB, în timp ce alte țări din regiune, precum România, Polonia sau Cehia, nu au trecut de plafonul de 60%. Situația economică și financiară actuală este însă cu totul diferită față de perioada post-criză: dobânzile sunt mai mari, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar creșterea economică este mai moderată.

Acești factori complică menținerea sustenabilității fiscale și impun o analiză atentă a dinamicii datoriei publice în perioada următoare, cu un accent sporit pe următorii doi ani (2025-2027).

Factorii care modelează evoluția datoriei publice

Conform metodologiilor internaționale, modificarea datoriei publice poate fi analizată prin trei elemente esențiale:

1. Efectul snowball – diferența dintre rata nominală a dobânzii și rata de creștere economică (r-g), care poate amplifica sau reduce datoria.
2. Soldul bugetar primar – soldul bugetar fără cheltuielile cu dobânzile, care indică efortul fiscal de bază.
3. Ajustările stoc-flux – variații ale datoriei determinate de operațiuni financiare nelegate de deficitul bugetar, cum ar fi reevaluări sau fluctuații valutare.

Pentru stabilirea traiectoriei datoriei, aceste trei componente trebuie analizate împreună. Datele și proiecțiile studiului sunt bazate pe informații din baza AMECO, care reflectă evoluțiile macroeconomice estimate pentru perioada următoare.

Analiza dinamicii datoriei în Europa Centrală și de Est

Datele arată că România beneficiază de un efect „snowball” mai favorabil decât alte state vecine, ceea ce înseamnă că rata de creștere a economiei compensează parțial costurile datoriei publice. Totuși, ajustările stoc-flux adaugă un plus de complexitate: în timp ce Ungaria poate reduce ușor nivelul datoriei din această perspectivă, România are efecte minime de creștere datorate acestui factor, iar Polonia înregistrează o presiune semnificativă spre creștere.

Conform calculelor, pentru ca datoria să nu se majoreze, România trebuie să mențină un deficit bugetar primar de aproximativ 1% din PIB. Dacă acest deficit va fi mai mic, datoria va scădea, iar dacă va fi mai mare, datoria va crește.

În cazul Poloniei, situația este mai complicată: țara ar trebui să aibă excedente primare pentru a stabiliza datoria, însă prognozele indică în continuare deficite.

Perspective și riscuri pentru România pe următorii ani

Estimările oficiale indică faptul că România va înregistra deficite bugetare primare semnificativ peste pragul de 1% în 2026 și 2027, ceea ce va duce la o creștere a raportului datorie/PIB cu aproximativ 2 puncte procentuale în 2026 și 1,6 puncte în 2027. Astfel, datoria publică ar putea ajunge la peste 62% din PIB până în 2027.

În regiune, doar Polonia va înregistra o creștere mult mai accentuată a datoriei, dar acest lucru va veni și cu un cost de finanțare mai redus comparativ cu România. Cheltuielile cu dobânzile pe care România le va suporta vor fi, în următorii ani, mai mari cu aproape 0,5-0,6 puncte procentuale față de cele ale Poloniei sau Ungariei.

Acest fapt face ca România să fie mai vulnerabilă în fața șocurilor financiare, iar creșterea datoriei publice pe termen scurt poate genera presiuni suplimentare asupra economiei reale și mediului de afaceri locali.

Concluzii: importanța stabilizării rapide a datoriei publice

Intrarea României într-o nouă fază fiscală, cu datorie publică peste 60% din PIB, schimbă regulile jocului privind politica bugetară. Menținerea deficitului bugetar primar sub nivelul de 1% este esențială pentru a stabiliza datoria și a evita acumularea unor dezechilibre fiscale majore în viitor.

Amânarea stabilizării datoriei va conduce inevitabil la creșterea acesteia, ceea ce va impune ajustări fiscale dure și dificil de susținut pe termen lung, sub forma unor excedente bugetare persistente.

Astfel, recomandarea principală a BNR prin vocea prim-viceguvernatorului Leonardo Badea este că România trebuie să înceapă cât mai curând să stabilizeze dinamica datoriei publice pentru a asigura sustenabilitatea fiscală și a proteja economia națională de riscuri macrofinanciare majore.

GJ Press vă oferă cele mai importante analize economice cu impact asupra județului Gorj și întregii regiuni. 22 decembrie 2025