Introducere: Odată cu apropierea iernii, Sistemul Energetic Național (SEN) al României s-ar putea confrunta cu dificultăți majore dacă termocentralele pe cărbune vor fi închise, avertizează Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național. Această acțiune riscă să destabilizeze oferta de energie și să pună în pericol securitatea energetică a țării.

Corpul Principal:

Sistemul Energetic Național va fi pus la încercare în această iarnă dacă centralele termice pe cărbune vor fi scoase din funcțiune. Virgiliu Ivan, figura centrală responsabilă cu funcționarea fluentă a SEN, atrage atenția că închiderea acestor unități va duce la probleme semnificative. Până la sfârșitul anului 2025, România s-a angajat să închidă 1.300 MW la Complexul Energetic Oltenia și încă 300 MW de la Valea Jiului, ca parte a obligațiilor asumate față de Comisia Europeană.

Complexul Energetic Oltenia, un pilon al producției de energie pe cărbune din România, ar putea lăsa în funcțiune doar trei din cele cinci grupuri existente pentru a evita o criză energetică. Virgiliu Ivan a subliniat că aceste grupuri ar putea asigura între 750 și 800 MW, adică 8-10% din consumul național, un aport semnificativ în lunile friguroase. Ministerul Energiei colaborează intensiv pentru a găsi soluții, iar discuțiile cu Comisia Europeană continuă.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei, reprezentat de Bogdan Ivan, a lansat un avertisment sumbru, sugerând că dacă termocentralele nu mai funcționează, există riscul de "blackout" - o pană de curent generalizată. România a cerut deja o prelungire a termenului de închidere până în 2029.

Context și Provocări:

Provocările pentru România includ lipsa de surse de energie pe care ne putem baza în orele de vârf și impredictibilitatea surselor regenerabile, precum energia eoliană și fotovoltaică. Deși aceste surse sunt din ce în ce mai populare, ele depind mult de condițiile meteo și nu acoperă cererea în perioadele de vârf, cum sunt diminețile și serile de iarnă. În plus, lipsa infrastructurii de stocare și de interconectare complică și mai mult situația.

Frank Neel de la Petrom, un actor major în sectorul energetic românesc, a subliniat și el riscurile asociate reglementărilor excesive și insuficienței investițiilor în capacitățile de stocare a energiei, care ar putea exacerba riscul de blackout.

În prezent, cu o capacitate totală teoretică de generare a energiei de aproape 18.000 MW, România se străduiește în cel mai optimist scenariu să ajungă la puțin peste 8.000 MW. În vreme de iarnă, consumurile ar putea depăși 9.000 MW, ceea ce ar pune presiune extremă pe SEN, dacă condițiile meteorologice vor fi severe.

Contextul energetic european și provocările de mediu impulsionează tranziția către surse "verzi," dar România se confruntă cu nevoia stringentă de soluții practice și eficiente pentru a asigura o tranziție netedă și fără întreruperi critice ale alimentării.