Lift prăbușit la Ministerul Transporturilor, 6 persoane în pericol

Lift prăbușit la Ministerul Transporturilor, 6 persoane în pericol

Detalii despre incident și intervenția echipajelor de urgență

În jurul orei 10:22, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 3 Poliție au fost informați despre prăbușirea liftului în clădirea instituției din Sectorul 1. Echipajele de urgență, inclusiv pompieri de la ISU București-Ilfov și paramedici SMURD, au ajuns rapid la fața locului pentru a oferi primul ajutor și a salva victimele. Conform primelor constatări, în cabina ascensorului se aflau șapte persoane – doi bărbați și cinci femei. Toți ocupanții au fost evacuați în siguranță, iar zona a fost delimitată pentru desfășurarea investigațiilor.

Potrivit declarațiilor ulterioare, liftul s-a prăbușit de la etajul patru până la subsol, o cădere de aproximativ 7-10 metri, fiind oprit de un tambur de siguranță. Un aspect crucial al investigației este legat de nefuncționarea frânelor de siguranță ale liftului în momentul incidentului.

Starea de sănătate a persoanelor afectate

În urma căderii, cinci dintre cele șapte persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Trei dintre ele au fost transportate la spitale pentru evaluări detaliate. Printre victime, un bărbat de 38 de ani și o femeie de 42 de ani au suferit fracturi la piciorul inferior drept și au fost internați la Spitalul Militar Central și Spitalul Universitar, respectiv. O altă femeie, în vârstă de 46 de ani, acuzând dureri la piciorul stâng, a fost de asemenea transportată la Spitalul Militar. Două femei, de 33 și 53 de ani, au avut dureri la picioare și glezne, dar au refuzat inițial transportul la spital. Raed Arafat, secretar de stat în MAI și șeful DSU, a confirmat că, din fericire, niciuna dintre victime nu a suferit leziuni care să le pună viața în pericol. Toate persoanele afectate erau angajați ai Metrorex și CNAIR, fiind prezente în clădire pentru o întâlnire.

Ancheta în desfășurare și contradicțiile raportate

Cauzele exacte ale acestui accident sunt investigate de autorități. Pe lângă Poliția Capitalei, care a deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și accident de muncă, a fost implicată o echipă de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), iar Ministerul Transporturilor a înființat o comisie internă de anchetă.

Un detaliu care ridică parcă întrebări este faptul că ascensorul implicat în incident a fost supus unei revizii majore cu o zi înainte, pe 20 mai, când au fost schimbate integral cablurile de tracțiune. Totuși, reprezentantul ISCIR (Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat), Radu Dorobanțu, a declarat că frânele de siguranță nu au funcționat. La rândul său, administratorul Palatului CFR, Vlad Secăreanu, a declarat inițial că liftul se afla "în probe", după care a afirmat că firma de mentenanță "i-a dat drumul". De menționat este că ultima verificare tehnică a liftului efectuată de CNCIR a fost realizată pe 9 aprilie și instalația avea toate autorizațiile ISCIR în vigoare.

Angajații ministerului au semnalat de-a lungul timpului probleme repetate cu ascensoarele din Palatul CFR. În plus, un incident similar, dar fără consecințe grave, din cauza funcționării sistemelor de frânare, s-ar fi petrecut cu doar trei zile înainte de prăbușirea de joi.

Contextul clădirii și siguranța ascensoarelor în România

Palatul CFR, care găzduiește Ministerul Transporturilor, este o clădire cu o istorie considerabilă, având aproape 90 de ani. Construcția a început în 1937, fiind finalizată parțial în 1948 și complet în 1962. La inaugurare, era percepută ca una dintre cele mai moderne clădiri administrative din Europa de Est.

Acest incident ridică din nou problema siguranței ascensoarelor în România, mai ales în cazul clădirilor vechi. Statistici îngrijorătoare arată că un procent mare dintre ascensoarele din țară sunt depășite, multe având o durată de viață excedentă. Aproape 47.000 de ascensoare funcționează în România, fiind verificate de un număr insuficient de inspectori ISCIR (doar 60 în întreaga țară, dintre care 20 în București pentru 3.000 de ascensoare). Experții avertizează că, deși expertizele tehnice pot extinde durata de utilizare, nu garantează întotdeauna siguranța, iar incidente similare s-au mai înregistrat în alte instituții publice, precum Ministerul Muncii sau Casa Presei.

În urma incidentului recent, toate ascensoarele din Palatul CFR au fost suspendate pentru verificări suplimentare, așteptând rezultatele anchetelor. Vlad Secăreanu, directorul general al clădirii, a subliniat că siguranta tuturor persoanelor care trec prin clădire este prioritară, promițând măsuri drastice dacă se va constata o eroare umană sau de execuție din partea firmei de mentenanță.

Perspectivă locală

Incidentul tragic de la Ministerul Transporturilor, în ciuda faptului că s-a petrecut în București, are ecouri importante și în Valea Jiului. Aici, multe instituții publice și blocuri de locuințe se confruntă cu probleme similare legate de infrastructura învechită. Locuitorii din Petroșani sau Lupeni sunt familiarizați cu disconfortul și pericolele ascensoarelor vechi, care adesea se defectează sau arată semne severe de uzură. Această situație provoacă frustrare constantă, mai ales pentru persoanele în vârstă sau cele cu dizabilități, care depind de aceste instalații. Este esențial ca, la nivel local, să se intensifice presiunea asupra autorităților și administratorilor de clădiri pentru a efectua verificări amănunțite și modernizări ale ascensoarelor, nu doar ca reacție la incidentele apărute, ci și ca o măsură proactivă de siguranță. Un sfat practic pentru cititori ar fi să fie atenți la starea tehnică a lifturilor pe care le utilizează și să raporteze imediat orice defecțiune sau zgomot nedorit către administrator sau autoritățile competente.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ana Popescu

Ea este Ana Popescu, jurnalistă de comunitate la GJ Press. Are puțin peste 30 de ani și este cunoscută pentru tonul prietenos și deschiderea față de oameni. Scrie despre viața cotidiană din Târgu Jiu, despre inițiative locale și povești care aduc mai aproape vocea comunității. Ana crede că știrile locale trebuie să fie accesibile, corecte și să reflecte realitatea oamenilor din oraș.