Sănătatea, la limita rezistenței. Medic din Târgu Jiu: „Nu suntem roboți, suntem oameni”

Medicii din Târgu Jiu și din țară, în pericol de epuizare profesională

Federația „Solidaritatea Sanitară” trage un semnal de alarmă: nouă din zece medici care efectuează gărzi se confruntă cu risc ridicat de burnout. Acest fenomen, ce afectează sănătatea fizică și psihică a cadrelor medicale, trebuie recunoscut oficial ca boală profesională, spun reprezentanții federației. Medicul ortoped-traumatolog Teodor Dincă, de la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, descrie experiențele complexe și epuizante ale medicilor din prima linie.

Studiu național evidențiază oboseala cronică a medicilor

Un recent studiu desfășurat la nivel național pe un eșantion de 1.100 de medici arată o stare dificilă: mulți sunt extrem de obosiți, deși își mențin gradul de implicare în activitate. Totuși, combinația dintre epuizarea profesională și angajamentul continuu crește riscul erorilor medicale și a decompensărilor rapide dacă sistemul nu intervine în mod organizat.

Cele mai afectate specialități identificate în studiu sunt: Terapie Intensivă Coronarieni (UTIC), Reumatologie, Chirurgie Vasculară, Neurologie, Oncologie, Pediatrie, Hematologie, Urologie și Urgențe (UPU).

Principala cauză a burnoutului: programul de lucru supraîncărcat

Federația „Solidaritatea Sanitară” atrage atenția asupra modului în care gărzile sunt organizate: o zi de gardă poate ajunge și la 30 de ore de muncă continuă, depășind cu mult limitele legale. Acest ritm de lucru supraîncărcat, împreună cu un volum săptămânal sau lunar care excede normele prevăzute de Codul Muncii, conduce la epuizare profesională severă.

Organizația solicită o reformă urgentă: modificarea regulilor privind durata gărzilor, rotația echitabilă a medicilor, garantarea zilelor libere după gărzi și o planificare mai atentă pentru perioadele cu activitate intensă.

Medici din Târgu Jiu cer recunoașterea pe deplin a muncii lor

Dr. Tatiana Grecu, medic primar ATI la Spitalul Județean din Târgu Jiu, subliniază că gărzile nu sunt nici acum remunerate la nivelul real al anilor 2018 și, surprinzător, nu sunt incluse în vechimea în muncă a medicilor. Potrivit legislației curente, indiferent dacă medicul lucrează 8 ore sau 20 de ore într-o gardă, timpul de gardă nu este contabilizat ca vechime, ceea ce creat nemulțumiri.

Dr. Grecu insistă asupra necesității alinierii legislației cu standardele europene și Codul Muncii actual. „Nu cerem privilegii, ci doar o legislație care să recunoască realitatea muncii noastre, fără discriminări care pun în pericol sănătatea medicilor și pacienților“, spune medicul.

Viața medicilor în ture grele: mărturia unui specialist din ortopedie

Dr. Teodor Dincă povestește o gardă extrem de solicitantă, cu cazuri grave ce au ținut medicii în priză continuu, fără pauză. „Un medic nu este erou sau robot, este un om cu inima plină și mâinile amorțite după ore lungi petrecute în spital. După o gardă de peste 16 ore, urmează tura de zi — oboseala se acumulează“, explică el.

Medicul descrie presiunea din spital: lipsa personalului, resurse insuficiente și mulți pacienți cu nevoi complexe. În plus, reacțiile uneori critice sau agresive ale aparținătorilor tensionează atmosfera, afectând concentrarea vitală în situațiile critice. „Este nevoie de calm și respect, iar timpii mari de așteptare nu sunt vina personalului medical, ci consecința numărului mare de cazuri și a protocoalelor de urgență“, adaugă dr. Dincă.

Propuneri de reformă privind plata gărzilor și condițiile de muncă

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că se analizează modificarea sistemului de plată pentru gărzi, cu introducerea a trei categorii distincte – garda de urgență, garda de monitorizare și garda la domiciliu (neplătită în prezent). Această măsură ar urmări o compensare echitabilă a volumului și intensității muncii.

„Este o nedreptate ca un specialist care poate fi solicitat noaptea să primească remunerații minime, iar acest lucru trebuie corectat“, a declarat ministrul, precizând că a discutat măsurile și cu premierul Ilie Bolojan.

Concluzii: burnoutul, o rană adâncă în sistemul medical românesc

În ciuda dificultăților semnalate, medicii din Târgu Jiu și din întreaga țară continuă să își exercite profesia cu dedicare, însă presiunea zilnică și epuizarea rămân probleme majore. În acest context, este vital ca autoritățile să implementeze schimbări reale pentru a proteja sănătatea medicilor și siguranța pacienților.

Articol realizat pentru GJ Press, cu informații preluate și adaptate din declarații oficiale și mărturii ale medicilor din Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu.