Anterioară intervenției ÎCCJ, Curtea de Apel Cluj a suspendat atât aceeași hotărâre guvernamentală, cât și acordul de mediu asociat inițiativei. Aceste demersuri au fost posibile datorită acțiunilor desfășurate de cele două organizații nonguvernamentale. Instanțele din România au emis constant decizii favorabile comunităților și organizațiilor de mediu, subliniind neconformitățile legale ale documentației utilizate pentru proiect.

Reprezentantele acestor ONG-uri au salutat decizia instanței. Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare a campaniilor Declic, a declarat că organizatiile de mediu nu sunt vinovate de blocarea hidrocentralelor, așa cum au fost acuzați de unii politicieni, ci justicea se ocupă de acest aspect din cauza ilegalităților descoperite. Viviana Stoica, din partea Bankwatch România, a adăugat că autoritățile statului au încercat să ocolească legislația, ignorând natura și cetățenii care depind de aceasta, iar hotărârea instanței confirmă că lucrările pentru Răstolița erau bazate pe acte cu nereguli grave de legalitate.

Proiectul Hidrocentralei Răstolița este considerat unul dintre cele mai controversate proiecte hidroenergetice din România. Chiar dacă este prezentat ca o inițiativă strategică pentru sistemul energetic, efectul său asupra producției anuale de energie electrică este extrem de limitat. Cu o capacitate instalată de doar 35,2 MW, acest proiect ar aduce o contribuție estimată de aproximativ 0,081% din totalul producției naționale de electricitate, care se ridică la între 117 și 120 GWh/an. Consecințele negative ale acestui proiect includ amenințarea ecosistemelor rare, afectând arii naturale protejate și zone Natura 2000, inclusiv habitatul lostriței, o specie de pește din cele mai rare din țară. Organizațiile de mediu subliniază că investiția ar putea afecta zece râuri, 43 de arii naturale protejate și 170 de hectare de pădure, având un impact sever asupra biodiversității și comunităților locale.

Istoria proiectului Răstolița este complexă, având începuturi în perioada comunistă, fiind demarat în februarie 1989 ca ultimul mare obiectiv hidroenergetic aprobat atunci. Deși stadiul lucrărilor a ajuns la aproximativ 98%, proiectul a cuprins numeroase dificultăți și dispute legale. În raportul său anual pentru 2025, Hidroelectrica a recunoscut că întâmpină constrângeri semnificative care afectează Amenajarea Hidroenergetică Răstolița, inclusiv litigiile complexe legate de defrișare și scoaterea din fondul forestier, insolvența antreprenorului general Hidroconstrucția SA, precum și falimentul proiectantului ISPH Project Development SA. Compania a menționat că, până la soluționarea acestor conflicte legale, data de finalizare a proiectului și punerea sa în funcțiune rămân nesigure. Investiția realizată până în prezent se ridică la peste 200 milioane de euro, echivalentul a 1,45 miliarde de lei.

În ciuda punctului de vedere exprimat de ONG-uri, oficiali guvernamentali, precum fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, și actualul ministru al Mediului, Mircea Fechet, au reafirmat constant importanța strategică a hidrocentralei, afirmând că aceasta ar trebui finalizată până la finalul anului 2025. Aceștia au argumentat că proiectul respectă legislația în vigoare și contribuie la tranziția verde a României, facilitând astfel independența energetică națională. Pe de altă parte, politicieni precum deputatul AUR Valeriu Munteanu au acuzat organizațiile de mediu că, prin acțiunile lor, afectează negativ un proiect esențial, generând pierderi economice și periclitând securitatea energetică a țării.

Elemente Cheie de Reținut

Pentru locuitorii din Valea Jiului și nu numai, stagnarea constantă a proiectelor energetice de acest tip generează frustrare legată de risipa banului public și incertitudinea privind stabilitatea sistemului energetic. Există o senzație că aceste investiții, demarate cu multe decenii în urmă, ajung într-un impas din cauza problemelor de planificare și legalitate, mai degrabă decât din motive rău-intentionate. Este esențial ca autoritățile să prioritizeze transparența și respectul față de legalitate încă de la începuturi, pentru a evita astfel de situații. Un sfat de interes pentru cetățeni ar fi să urmărească cu atenție rapoartele de mediu și deciziile judecătorești privitoare la proiectele din regiune, deoarece acestea oferă o imagine reală asupra impactului și viabilității pe termen lung.