Peste 500 de orașe și comune din România ar putea fi desființate, conform unui raport al Curții de Conturi

Un raport recent al Curții de Conturi evidențiază necesitatea unei reforme în administrația locală, evidențiind faptul că mai mult de 500 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) din România nu îndeplinesc criteriile demografice necesare încadrării lor administrative și ar trebui reorganizate.

Situația demografică versus încadrarea administrativă

Conform legislației românești, pentru ca o localitate să fie încadrată ca oraș este nevoie de o populație minimă de 10.000 de locuitori. Însă, în anul 2023, 119 orașe nu au atins această cifră și astfel, potrivit legii, ar fi trebuit retrogradate la statutul de comună.

Situația este similară în cazul comunelor: 423 dintre acestea, reprezentând aproximativ 15% din totalul de comune, au un statut administrativ mai mare decât ar permite populația reală. Aceste comune „umflate” în ceea ce privește statutul administrativ necesită o organigramă mai complexă și implicit cheltuieli mai mari, inclusiv pentru salarii, fără a avea însă resursele fiscale suficiente pentru susținerea acestor costuri.

Impactul pe bugetele locale și necesitatea finanțărilor de la stat

Multe dintre UAT-urile cu un statut administrativ peste capacitatea demografică reală se află în dificultate financiară. Veniturile din impozite și taxe locale nu acoperă cerințele impuse de organigrama extinsă. Drept urmare, aceste localități ajung să depindă în mare măsură de fondurile guvernamentale.

Datele din 2023 arată că 84% din comunele României s-au bazat pentru peste jumătate din finanțare pe bugetul de stat. În contrast, doar 26% dintre orașele mici au solicitat un sprijin similar, conform raportului Curții de Conturi.

Populația redusă și dispersată, un alt motiv pentru reorganizare

Raportul mai subliniază că aproape jumătate din UAT-urile României (1.581) au o populație sub 3.000 de locuitori, majoritatea fiind comune. Mai mult, peste 2.400 de UAT-uri nu depășesc pragul de 5.000 de locuitori.

Pe lângă populația redusă, multe comune se confruntă și cu o dispersie geografică ridicată: 974 de comune includ sate aflate la distanțe medii de peste 5 kilometri față de centrul administrativ. În anumite cazuri, această distanță poate ajunge chiar la 21 de kilometri, ceea ce complică gestionarea și oferirea serviciilor publice.

Măsuri pregătite pentru reducerea costurilor în administrația locală

În așteptarea unei reforme structurale, guvernul încearcă să diminueze cheltuielile prin reducerea numărului de angajați din administrația locală. Potrivit așa-numitului Plan Bolojan, în jur de 13.000 de posturi ar putea fi desființate. Surse politice indică faptul că partidele din coaliția de guvernare au fost de acord „de principiu” cu această măsură.

Context pentru județul Gorj și Târgu Jiu

Și în județul nostru, precum în întreaga țară, există unități administrativ-teritoriale cu populații mici care se confruntă cu provocări similare privind bugetele și administrarea eficientă. O eventuală reorganizare ar putea aduce schimbări și pentru localitățile din Valea Jiului, în contextul în care un management mai eficient al resurselor rămâne necesar pentru dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă.

Concluzie: Raportul Curții de Conturi confirmă că România are nevoie urgentă de o reformă a administrației locale, adaptând structura UAT-urilor la realitățile demografice și financiare. În timp ce discuțiile politice continuă, comunitățile locale, inclusiv cele din Gorj, urmăresc cu interes evoluția acestor schimbări și impactul pe care îl vor avea asupra nivelului de trai și managementului public.

Articol realizat pentru GJ Press pe baza informațiilor furnizate de Curtea de Conturi și surse politice din guvern, recomandând o atenție sporită asupra reorganizării administrației locale în judetul Gorj și în România.