Polonia a atins zilele trecute un maxim istoric de producție de energie electrică, bazat în mare parte pe cărbune, în timp ce România a fost nevoită să apeleze la importuri pentru a acoperi vârful de consum din această iarnă. Situația readuce în discuție, inclusiv pentru județul Gorj și Târgu Jiu, tema închiderii capacităților pe cărbune și a siguranței energetice.

Record de producție în Polonia, cu centrale pe cărbune

În contextul valului de frig din Europa, Polonia a ajuns în jurul datei de 14 ianuarie 2026 la o producție brută de aproximativ 30,5 GW (30.500 MW) de energie electrică, potrivit operatorului de transport Polish Power Grid (PSE), citat de presa de specialitate.

După scăderea consumului propriu tehnologic al centralelor și al sistemelor auxiliare, producția netă a rămas la circa 28,9 GW, nivel care a permis nu doar acoperirea consumului intern, ci și exportul unei cantități importante de energie către țările vecine.

În structura producției Poloniei, centralele pe cărbune au avut o pondere covârșitoare, de aproximativ 59,9%. Gazul natural a asigurat în jur de 13,9% din producție, iar sursele regenerabile – eolian, solar și hidro – au cumulat aproximativ 21,2%. Practic, aproape 3 din 5 MW produși în Polonia în acea zi au provenit din termocentrale pe cărbune.

PSE a raportat, de asemenea, că cererea netă a consumatorilor din Polonia a fost de circa 26,6 GW, în timp ce exporturile s-au apropiat de 2,3 GW, ceea ce arată că sistemul energetic polonez a funcționat cu o rezervă suficientă chiar și în condiții de consum ridicat.

Vârf de consum în România, dar cu producție insuficientă

România a traversat la rândul ei un vârf de consum în data de 19 ianuarie 2026, pe fondul temperaturilor scăzute. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a precizat că în dimineața acelei zile, în jurul orei 9:30, consumul instantaneu a ajuns la aproximativ 9.235 MW – cel mai ridicat nivel al acestei ierni și cel mai mare din ultimii patru ani.

În acel moment, producția internă totală era sub 8.000 MW. Primele locuri în mixul de generare au fost ocupate de centralele pe gaze și hidrocentrale, la care s-au adăugat peste 1.400 MW din parcurile eoliene. Diferența până la consumul total a fost acoperită prin importuri de energie electrică, estimate la aproximativ 1.243 MW.

Altfel spus, într-o zi de frig cu consum ridicat, sistemul energetic național nu a reușit să acopere cererea exclusiv din producție internă, România fiind obligată să cumpere energie de pe piețele externe.

Ce înseamnă aceste cifre pentru Gorj și Târgu Jiu

Pentru cititorii din Târgu Jiu și județul Gorj, aceste date sunt relevante nu doar statistic, ci și prin legătura lor directă cu Complexul Energetic Oltenia și termocentralele din zonă.

• Gorjul a fost, timp de decenii, unul dintre pilonii producției de energie pe bază de cărbune din România.
• În ultimii ani, numeroase grupuri energetice pe cărbune au fost oprite sau sunt în curs de închidere, în contextul politicilor europene de decarbonare.
• În paralel, România trece printr-o etapă de investiții în surse regenerabile și în noi capacități pe gaze, însă acestea nu compensează încă integral grupurile pe cărbune scoase din sistem.

Contrastul cu Polonia, care continuă să se bazeze masiv pe cărbune în perioadele de vârf de consum, ridică întrebări firești pentru comunitățile din Gorj:
– Cum vor fi înlocuite, în mod real, miile de MW pe cărbune scoși sau programați pentru retragere?
– Ce efecte vor avea aceste schimbări asupra securității energetice și a locurilor de muncă din zone miniere precum Motru, Rovinari sau Turceni?

Deși direcția europeană este clară – reducerea dependenței de combustibili fosili – experiența acestor zile arată că, în perioadele de ger și consum extrem, țările care mai dispun de termocentrale flexibile au un avantaj în asigurarea producției interne și chiar a exporturilor.

România între tranziția verde și nevoia de siguranță energetică

Situația din ianuarie 2026 evidențiază tensiunea dintre două obiective majore:

1. Tranziția energetică către surse mai curate, care presupune închiderea treptată a capacităților pe cărbune, inclusiv în Gorj.
2. Menținerea siguranței în alimentarea cu energie, mai ales în perioade cu consum ridicat, când producția din regenerabile poate varia în funcție de vânt și soare.

Pentru județul Gorj și municipiul Târgu Jiu, discuția nu este doar una tehnică sau statistică, ci una cu impact economic și social direct. Viitorul Complexului Energetic Oltenia, reconversia forței de muncă și noile investiții în energie – fie ele pe gaze, fotovoltaice sau eoliene – vor cântări decisiv în anii următori.

Concluzie

Datele din Polonia și România, înregistrate în plin val de frig, arată două abordări diferite ale politicii energetice: una care mizează încă masiv pe cărbune și reușește să exporte energie, și alta care a redus capacitățile pe cărbune și a ajuns temporar dependentă de importuri.

Pentru o zonă precum Gorjul, tradițional legată de producția de energie pe bază de lignit, provocarea este dublă: adaptarea la noul model energetic european și, în același timp, păstrarea siguranței în alimentarea cu energie și a stabilității economice locale. GJ Press va urmări în continuare aceste evoluții, cu accent pe impactul lor asupra comunității din Târgu Jiu și împrejurimi.