Arethia Tătărescu și legătura profundă cu județul Gorj: 136 de ani de la nașterea unei femei providențiale

Pe 16 noiembrie 2025 se împlinesc 136 de ani de la nașterea Arethiei Tătărescu, o figură marcantă care a influențat profund viața culturală și socială a Gorjului între anii 1920 și 1945. Deși originară din București, ca fiică a familiei Piteșteanu, Arethia a devenit o prezență emblematică pentru județul nostru, prin implicarea sa activă în comunitate și în susținerea meșteșugurilor locale.

Copilăria și tinerețea între București și Belgia

Arethia s-a născut la București în 1889, în familia rentierului Gheorghe Piteșteanu și a Mariei Piteșteanu, născută Mavracki. După ce tatăl său a trecut în neființă atunci când Arethia avea doar opt ani, împreună cu bunica și frații a plecat în Belgia. Acolo, în conformitate cu obișnuințele educației tinerelor din familii înstărite, a urmat studii artistice. După terminarea învățământului secundar, a absolvit Conservatorul Regal din Bruxelles, specializându-se la pian, dar și în pictură, pasiune care i-a marcat profund viața.

Întâlnirea și căsătoria în Gorj, pe fondul Primului Război Mondial

În 1916, Arethia și familia sa s-au reîntors în România, dar din cauza războiului au evitat Bucureștiul și s-au stabilit mai întâi într-o pensiune în Tismana, județul Gorj, iar apoi în Craiova. În această perioadă, Arethia l-a cunoscut pe tânărul sublocotenent Gheorghe Tătărescu, cantonat în apropiere. Deși începeau vremuri tulburi, cei doi s-au căsătorit pe 14 octombrie 1916, zi în care, la Târgu Jiu, populația locală se confrunta cu trupele germane în bătălia cunoscută ca „Lupta de la Podul Jiului”. Momentul reprezintă o coincidență istorică importantă, legând simbolic viața privată a Arethiei de destinul orașului și al județului.

Rolul social și cultural în Gorj: promovarea tradițiilor și susținerea comunității

După război, Arethia și soțul său Gheorghe Tătărescu s-au stabilit la Poiana Gorj, unde au inițiat o societate de binefacere dedicată renașterii meșteșugurilor populare. Au pus bazele unui atelier de covoare oltenești cu modele adaptate mobilierului modern și au susținut reînvierea tradițiilor în țesut și broderie.

Au achiziționat proprietăți importante, precum Cula Poenaru – o construcție cu valoare istorică în zona Târgu Jiu, parțial distrusă în Primul Război Mondial și refăcută parțial de familie. În ansamblul de la Poiana se afla și o bisericuță de lemn cu hramul Sfântul Gheorghe, renovată în anii 1920 și folosită ca paraclis familial.

Un spațiu al întâlnirilor marilor personalități

Domeniul Tătărescu de la Poiana a fost martorul întâlnirilor cu figuri de seamă ale politicii și culturii românești și europene. Regele Carol al II-lea, regina Maria, principesa Ileana, regina Elisabeta în exil și personalități ca Nicolae Titulescu, Ionel Brătianu și Martha Bibescu se numără printre oaspeții care au trecut pragul casei Tătărescu. Atât Poiana, cât și casa familiei din strada G. Săftoiu din Târgu Jiu – cel care a devenit ulterior Calea Eroilor – au fost centre importante pentru activitatea politică și socială a lui Gheorghe Tătărescu.

Viața de familie și nostalgia pentru Gorj

În vara anului 1919, Arethia naște primul copil al familiei, Maria Sanda, la Târgu Jiu. Familia a trăit intens legătura cu județul Gorj, unde petreceau verile la Poiana, departe de agitația Capitalei. Copiii au crescut în acest cadru, Tudor dezvoltând o puternică afecțiune pentru Gorj și comunitatea sa. Sunt relatate amintiri despre viața tihnită de la țară, atmosfera prietenoasă și frumusețea covoarelor și costumelor tradiționale, pe care Arethia le susținea cu pasiune.

Greutățile războiului și schimbările de după 1944

După intrarea trupelor sovietice în România în 1944, viața familiei Tătărescu a cunoscut momente dificile. Poiana a fost de două ori jefuită, iar prăduielile soldaților au afectat atât bunurile materiale, cât și pe cei care le-au iubit și protejat. Reamintirile Sandei Tătărescu-Negropontes relevă durerea prin care a trecut mama sa, Arethia, care a refăcut cu perseverență casa de la Poiana, deși în final, în 1947, familia a fost nevoită să renunțe la proprietate.

Moștenirea Arethiei Tătărescu în Gorj

De-a lungul decadelor, Arethia Tătărescu a rămas un simbol al dăruirii pentru Gorj, legând o viață privilegiată de munca în sprijinul comunității locale și al culturii tradiționale. Implicarea ei ca președintă a Ligii Femeilor Gorjene și contribuția sa la realizarea unor monumente reprezentative, precum Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu și Calea Eroilor, evidențiază legătura profundă cu istoria și valorile județului nostru.

Astăzi, la aniversarea celor 136 de ani de la nașterea ei, evocăm viața Arethiei Tătărescu ca pe o poveste de iubire, sacrificiu și angajament pentru Gorj, care continuă să inspire comunitatea târgujiană.

Articol realizat pe baza textelor și amintirilor publicate de Adina Andrițoiu în cercetarea „Arethia Tătărescu – o viață între dăruirea de sine și extrema suferință”, completat cu informații istorice și context local pentru cititorii GJ Press.

Surse foto: Jean Cernitoiu, Ion Țîrlea, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”