Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică, în 22 ianuarie 2026, un proiect de Hotărâre de Guvern care stabilește cum se pregătește România pentru diferite riscuri ce pot afecta alimentarea cu energie electrică. Documentul vizează întreaga țară, inclusiv județul Gorj și municipiul Târgu Jiu, unde multe activități depind direct de stabilitatea sistemului energetic.

Ce este Planul de Pregătire pentru Riscuri

Ministerul Energiei propune un Plan de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice, elaborat în baza legislației europene. Fiecare stat membru al Uniunii Europene este obligat să își facă un astfel de plan, pornind de la scenarii de criză identificate la nivel regional și național.

Scopul planului este să stabilească din timp:

• ce se întâmplă în cazul unei perturbări majore în alimentarea cu energie,
• cine ia deciziile,
• ce măsuri se aplică pentru a proteja populația și firmele.

Pentru Gorj și Târgu Jiu, un astfel de document este cu atât mai important cu cât zona este strâns legată de Complexul Energetic Oltenia și de producerea de energie pe bază de cărbune și gaze.

32 de scenarii de criză analizate la nivel european

Potrivit analizei realizate în cadrul ENTSO-E (rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem pentru energie electrică), au fost identificate 32 de scenarii posibile de criză. Printre ele se regăsesc:

• atacuri cibernetice asupra infrastructurii din rețea sau asupra altor echipamente IT legate de sistemul energetic;
• atacuri fizice asupra instalațiilor critice sau asupra centrelor de comandă;
• amenințări la adresa personalului cheie sau sabotaj intern;
• fenomene naturale extreme: furtuni, inundații, valuri de frig, valuri de căldură, episoade severe de iarnă, secetă, incendii de pădure;
• probleme cu aprovizionarea cu combustibili fosili sau combustibil nuclear;
• avarii tehnice locale sau defecțiuni multiple apărute simultan;
• cutremure, erupții vulcanice, furtuni solare;
• accidente industriale sau nucleare;
• pandemii;
• greve, proteste, acțiuni sindicale;
• conflicte armate și războaie;
• dezechilibre pe piața de energie sau erori mari în prognozele de producție din surse regenerabile.

Pentru fiecare dintre aceste riscuri este estimată o probabilitate de apariție, iar planul stabilește cum se reacționează dacă ele se materializează.

Care sunt scenariile critice pentru România

Pe baza unei evaluări de tip „probabilitate – impact”, proiectul de Hotărâre de Guvern reține nouă scenarii principale care pot afecta în mod semnificativ alimentarea cu energie electrică în România și care trebuie luate în calcul în mod special:

1. atac cibernetic asupra echipamentelor din rețeaua electrică;
2. val de frig;
3. fenomene severe de iarnă (viscole, ger extrem, căderi masive de zăpadă);
4. criză în aprovizionarea cu combustibili fosili;
5. greve, revolte sau proteste ale angajaților din sector;
6. pandemie;
7. secetă accentuată;
8. cutremur;
9. conflict militar sau război.

Unele dintre aceste riscuri, cum ar fi valurile de frig, episoadele de iarnă severă sau crizele de combustibil, sunt considerate mai probabile, în timp ce altele – de tip conflict armat sau cutremur major – au o probabilitate mai redusă, dar un impact potențial foarte mare.

Ce se întâmplă în caz de conflict sau de avarie majoră

Proiectul de act normativ descrie, în linii mari, cum evoluează anumite scenarii. De exemplu, în cazul unui conflict militar:

• centrele de conducere ale sistemului energetic sau centrele de teleconducere trebuie mutate în locații sigure,
• se iau măsuri pentru protejarea și, dacă este nevoie, pentru evacuarea personalului operativ.

În situația unei crize în care infrastructura este afectată și apare un deficit important de producție de energie, România poate apela la:

• ajutor de avarie de la operatorii de sistem din statele vecine,
• în baza acordurilor bilaterale și a regulilor europene privind funcționarea rețelelor interconectate.

Obiectivul este ca, chiar și în condiții dificile, să fie menținută siguranța în funcționarea sistemului și să poată crește capacitatea de interconectare în cadrul rețelei europene din zona sincronă Europa Continentală.

Legătura cu războiul din Ucraina și rolul Transelectrica

De la începutul conflictului militar din Ucraina, operatorul național de transport de energie, CNTEE Transelectrica SA, participă la un acord multilateral de sprijin de urgență pentru sistemele din Ucraina și Republica Moldova.

În acest cadru:

• Transelectrica poate acționa atât ca rețea de tranzit pentru energia furnizată de alte sisteme,
• cât și ca potențial furnizor de energie de ajutor de avarie.

La nivel ENTSO-E este monitorizată permanent funcționarea sincronizată a sistemului Europei Continentale cu rețelele ucrainene și moldovene, aspect important și pentru România, aflată la frontiera estică a Uniunii Europene.

Cine va gestiona crizele energetice: un centru operativ național

În cazul declarării unei situații de criză în domeniul energiei electrice, la nivelul Ministerului Energiei va funcționa Centrul Operativ Național în Sectorul Energetic (CONSE). Acesta va fi responsabil de:

• declararea situației de criză,
• coordonarea deciziilor și a măsurilor ce se aplică.

În componența CONSE vor intra reprezentanți ai principalelor companii și instituții din domeniu:

• Ministerul Energiei (președintele structurii),
• CNTEE Transelectrica SA (operatorul de transport și de sistem),
• Hidroelectrica SA,
• Nuclearelectrica SA,
• SNTGN Transgaz SA,
• Electrocentrale București SA,
• OMV Petrom SA,
• Romgaz SA,
• Complexul Energetic Oltenia SA,
• Complexul Energetic Hunedoara,
• operatorii de distribuție: Distribuție Energie Electrică România, Distribuție Oltenia, Rețele Electrice România, Delgaz Grid SA,
• Dispecerul Energetic Național (UNO-DEN).

Prezența Complexului Energetic Oltenia și a Distribuție Oltenia în această structură arată rolul important al județului Gorj și al Olteniei în ansamblul sistemului energetic național.

Ce înseamnă pentru locuitorii din Târgu Jiu și Gorj

Pentru publicul din Târgu Jiu și din județ:

• Planul nu înseamnă măsuri imediate care să afecteze consumatorii, ci mai ales proceduri interne, lanț de comandă și cooperare între instituții.
• În eventualitatea unor situații grave – de la viscole puternice la incidente majore în sistem – autoritățile vor avea un scenariu clar de acțiune pentru a menține alimentarea cu energie sau pentru a limita durata unor întreruperi.
• Prin prezența companiilor cu activitate în Gorj în structurile de decizie, interesele zonei ar trebui să fie luate în considerare în momentul în care se iau decizii la nivel național.

Concluzie

Proiectul de Hotărâre privind Planul de Pregătire pentru Riscuri în energie electrică reprezintă un pas necesar pentru alinierea României la regulile europene și pentru o mai bună protecție în fața crizelor. Pentru un județ energetic precum Gorjul, cu Târgu Jiu în prim-plan, acest demers înseamnă, în esență, mai multă predictibilitate și un cadru clar de intervenție atunci când apar probleme care pot afecta alimentarea cu energie electrică.

Documentul se află în prezent în dezbatere publică, iar forma finală va stabili concret cum vor fi aplicate aceste măsuri în anii următori.