Ilie Bolojan a vorbit, la Bruxelles, despre viitorul producției de energie pe cărbune, pe care o consideră „energofagă” și depășită. Declarațiile au fost făcute joi, 26 februarie 2026, în contextul discuțiilor cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema PNRR și a jaloanelor restante ale României.

Vizită la Bruxelles și discuții cu Ursula von der Leyen

Aflat într-o vizită la Bruxelles, Ilie Bolojan a declarat că actualele capacități de producție a energiei pe bază de cărbune sunt foarte mari consumatoare de resurse și ar fi trebuit scoase din funcțiune mai demult.

El a precizat că a avut o discuție cu Ursula von der Leyen, în care au fost abordate atât teme generale, cât și chestiuni concrete legate de:

• Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
• programul SAFE
• viitoarele bugete europene, cu accent pe:
  • componenta de competitivitate
  • cele două linii tradiționale de finanțare: coeziune și fonduri pentru agricultură

Din afirmațiile sale reiese că președinta Comisiei Europene a semnalat că România nu a bifat încă anumite jaloane esențiale, inclusiv cele privind decarbonizarea și pensiile magistraților.

Condiții pentru atragerea banilor din PNRR

Bolojan a explicat că România are în derulare o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR, sumă pe care a numit‑o „destul de importantă”. Pentru a încasa acești bani, țara noastră trebuie:

• să îndeplinească jaloanele stabilite
• să ducă la capăt reformele asumate

El a subliniat că există întârzieri acumulate în anii trecuți în privința acestor reforme, întârzieri ce trebuie recuperate în următoarele șase luni pentru ca fondurile să poată fi deblocate de către Comisia Europeană. Condiția explicită pentru eliberarea banilor este respectarea acestor jaloane.

Două jaloane problematice

Pentru închiderea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro, Bolojan a indicat două jaloane care încă necesită clarificări:

• jalonul referitor la pensiile magistraților
• jalonul legat de decarbonizare

Jalonul de decarbonizare și capacitățile pe cărbune

În ceea ce privește decarbonizarea, Bolojan a arătat că România ar fi trebuit:

• să facă, în anii trecuți, schimbări majore în zona producției de energie
• să reducă din timp capacitățile de producție energofage, poluante, care din cauza certificatelor de carbon au devenit, în prezent, ineficiente

El a explicat că:

• aceste centrale măresc prețul energiei prin modul marginal de formare a prețului pe piață
• soluția avută în vedere este înlocuirea centralelor pe cărbune cu unități pe gaz sau cu alte surse de producție a energiei

Pentru locuitorii din Jiu și din Gorj, aceste declarații au o relevanță directă, în condițiile în care zona este strâns legată de industria energetică pe bază de cărbune și de marile termocentrale.

Întârzierea reducerii capacităților pe cărbune

Bolojan a recunoscut că România nu a redus, la termenele asumate, capacitatea de producție pe cărbune. El a precizat însă că, în realitate, astfel de schimbări nu se pot face „de pe o zi pe alta”, subliniind:

• diferența dintre angajamentele luate și situația din teren
• faptul că neafectarea acestor capacități la timp complică îndeplinirea jalonului de decarbonizare

Ce înseamnă pentru comunitățile dependente de cărbune

Deși Bolojan nu a detaliat în intervenția sa ce se va întâmpla cu regiunile miniere, mesajul său indică:

• presiunea tot mai mare pentru închiderea sau transformarea centralelor pe cărbune
• necesitatea trecerii treptate la alte surse de energie, cum ar fi gazul

Pentru cititorii „azi în Jiu”, în special pentru cei din Gorj, aceste discuții de la Bruxelles sunt importante, deoarece:

• jalonul de decarbonizare poate influența direct activitatea complexurilor energetice pe cărbune
• deciziile privind închiderea sau modernizarea centralelor au impact asupra locurilor de muncă și economiei locale

Concluzie

Mesajul lui Ilie Bolojan de la Bruxelles este clar: România trebuia să reducă mai devreme producția de energie pe cărbune și să modernizeze sistemul energetic, iar acum se confruntă cu presiunea respectării jaloanelor de decarbonizare și reformă a pensiilor magistraților pentru a putea atrage sumele de miliarde de euro din PNRR.