Salariul mediu a scăzut în zece județe din România, inclusiv în Mehedinți și Ialomița

Românii resimt tot mai mult dificultățile financiare cauzate de creșterea taxelor și a facturilor la energie electrică. În timp ce plătim cele mai mari tarife din Uniunea Europeană, salariile rămân printre cele mai mici din blocul comunitar. Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) confirmă această tendință îngrijorătoare.

Scăderi semnificative în zece județe

Conform raportului INS pentru septembrie 2025, față de aceeași lună din 2024, zece județe au înregistrat o diminuare a salariului mediu net. Mehedinți conduce această listă, cu o scădere de 7%, urmat de Ialomița (-4,8%) și Neamț (-4,3%). Această situație evidențiază vulnerabilitatea regiunilor cu economii bazate preponderent pe o singură industrie, unde balanța financiară a locuitorilor este puternic influențată de fluctuațiile sectorului principal de activitate.

Context național și discuții politice

De la Reșița, ministrul Sorin Grindeanu a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate, care să țină cont atât de perspectivele angajatorilor, cât și de cele ale angajaților. El a amintit că Uniunea Europeană impune reguli clare privind salariul minim, menite să asigure remunerații corecte și să combată sărăcia la muncitori. România a transpus deja această directivă europeană în legislația internă, fiind printre țările care au adoptat astfel de măsuri în timp util.

În coaliția guvernamentală persistă însă discuții aprinse legate de nivelul salariului minim pentru 2026. În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este prevăzută o creștere a acestuia de la 4.050 la 4.500 de lei, poziție susținută de PSD. Totuși, premierul Ilie Bolojan avertizează că o majorare rapidă ar putea pune o presiune excesivă pe firme.

Pe 23 octombrie 2025, premierul Bolojan a anunțat un acord de principiu în coaliție, potrivit căruia salariul minim va rămâne la 4.050 de lei și anul viitor. El a explicat că România a implementat o regulă de indexare anuală a salariului minim, ușor mai rapidă decât în directiva europeană, care prevede o recalibrare la fiecare doi ani. Modificarea acestei legislații ar aduce conformitate deplină cu normele europene.

Reacții europene și poziționări comparative

Vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a punctat că nerespectarea legislației europene privind salariul minim poate plasa un stat membru în situație de încălcare a dreptului comunitar, ceea ce are implicații juridice serioase.

Un raport Eurostat din 2024 clasifică statele europene în funcție de nivelul salariului minim:

• Salariul minim peste 1.500 EUR/lună: Luxemburg, Irlanda, Țările de Jos, Belgia, Germania, Franța.
• Între 1.000 și 1.500 EUR/lună: Spania, Slovenia.
• Sub sau egal cu 1.000 EUR/lună: Cipru, Polonia, Grecia, Portugalia, Malta, Lituania, Croația, Estonia, Cehia, Slovacia, România, Letonia, Ungaria, Bulgaria.

România se află astfel în ultima categorie, alături de alte state cu venituri minime mai reduse.

Ce urmează pentru angajații din Gorj și restul țării?

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care să mențină salariul minim la 4.050 de lei și în anul 2026. Rămâne de văzut cum va răspunde PSD acestei propuneri, având în vedere tensiunile tot mai mari din interiorul coaliției guvernamentale.

Pentru angajații și angajatorii din Târgu Jiu și județul Gorj, aceste decizii vor avea un impact direct asupra venitului disponibil și, implicit, asupra puterii de cumpărare în condițiile generale de creștere a prețurilor.

Articol realizat pentru GJ Press, 9 decembrie 2025
Surse: Institutul Național de Statistică, declarații oficiale, Euronews România, Eurostat, Ziarul Financiar