Sistemul agricol al țării se sprijină pe trei piloni fundamentali: sectorul vegetal, zootehnia și industria alimentară. Dacă unul dintre aceste componente nu funcționează cum trebuie, întregul lanț de producție riscă o prăbușire, a explicat ministrul în cadrul unei apariții televizate.

Problema Costurilor cu Carburanții

Una dintre cele mai presante chestiuni menționate de Florin Barbu vizează prețul combustibililor necesari pentru activitățile agricole. În absența unui sistem care să le permită fermierilor să cumpere motorină fără accize și TVA, având un consum estimat la 78 de litri pe hectar, sectorul vegetal ar putea ajunge la colaps. Ministrul a anunțat, încă din 27 martie 2026, că o propunere privind achiziția de motorină direct de la pompă, fără aceste taxe, a fost supusă transparenței decizionale. Ulterior, un proiect de ordonanță de urgență a fost publicat pe 8 aprilie 2026, vizând măsura pe parcursul unui an întreg, pentru un consum standard de 78 de litri pe hectar, adresat lucrărilor agricole mecanizate. Sprijinul va fi oferit pe baza documentelor eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Provocări în Relația cu Guvernul

Această situație a generat tensiuni considerabile între Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor, iar proiectul privind motorina subvenționată este acum în impas. Florin Barbu a trimis o scrisoare către ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizând că întârzierea în implementarea măsurilor esențiale ar putea determina pierderi economice semnificative, inclusiv falimente în lanț în domeniul agroalimentar. Ministrul a subliniat că ar putea exista riscul ca peste 3 milioane de hectare de teren agricol să nu mai fie cultivate, în special culturile de primăvară, ceea ce ar putea conduce la pierderi de aproximativ 600 de milioane de euro din subvențiile europene. De asemenea, producția totală de acest an ar putea fi afectată, cu o estimare a scăderii de 15 milioane de tone și pierderi estimate de 3,7 miliarde de euro. Campania agricolă de primăvară se confruntă deja cu întârzieri considerabile, înrăutățite de creșterea costurilor motorinei și a îngrășămintelor (de la 2.700 lei/tonă în decembrie 2025 la peste 4.300 lei/tonă) și a energiei. În plus, mecanismele de creditare pentru fermieri sunt efectiv blocate.

Impactul Asupra Zootehniei și Industriei Alimentare

Consecințele acestei crize se extind nu doar asupra culturilor agricole. Lipsa producției vegetale, în special a porumbului, va influența sectorul zootehnic prin reducerea hranei disponibile pentru animale și, la rândul său, va afecta industria alimentară, care depinde de inputurile agricole. Ministrul a descris situația ca o "reacție în lanț": dacă un element cedează, întreaga structură este amenințată. În prezent, producția industrială alimentară este cu 30% mai scăzută, iar o funcționare la capacitate redusă a unităților de procesare ar putea conduce la disponibilizări masive, afectând până la 50% din cei 240.000 de angajați ai sectorului.

Influența Inflației asupra Prețurilor

Președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, Aurel Popescu, a declarat pe 5 aprilie 2026 că prețurile alimentelor din România au crescut cu aproximativ 10% în 2026 comparativ cu anul anterior, iar noi majorări sunt anticipate după Paște din cauza costurilor ridicate cu energia, gazul și combustibilii. Măsura temporară de reducere a accizei la motorină cu 30 de bani, adoptată de Guvern, va avea un impact marginal, iar fluctuațiile prețului pe piețele internaționale ar putea anula rapid această decizie. Banca Națională a României (BNR) estimează că inflația va rămâne o preocupare majoră în 2026, cu o prognoză pentru inflația alimentară de 7,5-9% în contextul unei creșteri de 15% a tarifelor pentru gazele industriale, ceea ce ar putea depăși nivelul din 2025. Aceasta ar plasa inflația alimentară din România la un nivel de 3,1-3,3 ori mai mult decât media europeană, comparativ cu 2,39 ori în 2025. Consumul a scăzut deja cu aproximativ 25%, față de o estimare anterioară de 30%.

Risc de Goluri în Rafturi

Florin Barbu a specificat că deși România nu se confruntă în prezent cu o penurie de alimente, riscurile corespunzătoare unei astfel de situații devin alarmante dacă sectorul agroalimentar suferă un colaps. Un analist a avertizat că, în cazul în care intervin probleme majore la importurile de motorină, mii de produse ar putea dispărea din magazine, având repercusiuni în numeroase sectoare.

Pe lângă provocările legate de cărbune, agricultura românească se confruntă cu presiuni exercitate de acordurile comerciale internaționale, precum cel cu Mercosur, dar și cu o productivitate modestă, contribuind cu aproximativ 5% la PIB-ul național și angajând aproape 25% din forța de muncă. În ciuda acestor dificultăți, există inițiative menite să sprijine fermierii, precum intenția noilor proprietari români ai rețelei Carrefour de a lista aproape 100% dintre produsele românești, oferind o platformă de vânzare pentru agricultorii locali și cooperative.