Șeful supravegherii CEO explică motivele disponibilizării celor 1.476 de angajați

Șeful supravegherii CEO explică motivele disponibilizării celor 1.476 de angajați

Peste o mie de salariați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) cu contracte pe durată determinată riscă să-și piardă locul de muncă de la 1 aprilie, decizia fiind legată de planul de restructurare al companiei și de ajutorul de stat acordat acesteia.

Decizia vizează 1.476 de angajați

Potrivit informațiilor făcute publice, 1.476 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia, încadrați cu contracte individuale de muncă pe perioadă determinată, urmează să fie concediați începând cu data de 1 aprilie.

Acești lucrători au fost, de-a lungul a mai bine de trei ani, asigurați că în final vor rămâne în companie cu contracte pe perioadă nedeterminată, lucru care nu s-a concretizat.

Ședință a Consiliului de Supraveghere în aceeași zi

În aceeași zi, membrii Consiliului de Supraveghere al CEO au programată o ședință la ora 14.00, în care trebuie aprobată renunțarea la aceste posturi ocupate cu contracte pe perioadă determinată.

Unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS), Victor Banța, a explicat public faptul că reducerea numărului de salariați nu reprezintă o hotărâre luată discreționar și nici o opțiune administrativă arbitrară.

Măsură din Planul de restructurare, legată de ajutorul de stat

Victor Banța a arătat că această reducere de personal este prevăzută în Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, document aprobat de către Comisia Europeană și condiționat de acordarea ajutorului de stat necesar pentru funcționarea companiei.

Oficialul a subliniat că aceste măsuri sunt parte a procesului de tranziție energetică, desfășurat în contextul creșterii foarte mari a costurilor certificatelor de emisii de dioxid de carbon (CO₂).

Banța a precizat că Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) urmează să decidă, în ședință, dacă aprobă acest plan.

Rolul Consiliului de Supraveghere

În declarațiile sale, Victor Banța a insistat că, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere, rolul său și al colegilor săi este acela de a se asigura că întregul proces se desfășoară legal, transparent și cu respectarea tuturor drepturilor de care beneficiază angajații.

El a vorbit despre o „realitate dificilă”, arătând că, în viziunea sa, scopul acestor măsuri este evitarea unui risc și mai mare: pierderea integrală a companiei și dispariția tuturor locurilor de muncă.

Explicațiile privind situația companiei

În ceea ce privește cauzele situației în care a ajuns Complexul Energetic Oltenia și personalul său, Victor Banța indică două elemente principale:

  • nivelul foarte ridicat al suprataxării;
  • neîndeplinirea integrală a obligațiilor de către Guvern în privința finanțării.

Supraveghetorul CEO a menționat că Executivul a acordat doar parțial ultima tranșă din sumele destinate restructurării.

Costul certificatelor de CO₂ și grantul restant

În prezent, conform explicațiilor oferite de Banța, prețul unui certificat de CO₂ (EUA – EU Emissions Allowance) se situează în jurul valorii de 80 de euro pentru o tonă de CO₂. Raportat la un curs de 5,2 lei pentru un euro, rezultă un cost de 416 lei pentru un certificat (80 euro × 5,2 lei/euro = 416 lei/certificat).

Acesta a mai indicat că diferența de grant pe care Guvernul o mai are de plătit este în sumă de 425,8 milioane de lei. Este vorba, potrivit supraveghetorului CEO, despre bani care nu au fost acordați anul trecut.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ana Popescu

Ea este Ana Popescu, jurnalistă de comunitate la GJ Press. Are puțin peste 30 de ani și este cunoscută pentru tonul prietenos și deschiderea față de oameni. Scrie despre viața cotidiană din Târgu Jiu, despre inițiative locale și povești care aduc mai aproape vocea comunității. Ana crede că știrile locale trebuie să fie accesibile, corecte și să reflecte realitatea oamenilor din oraș.