Transhumanţa 2026: Urcatul oilor la munte în Novaci

Transhumanţa 2026: Urcatul oilor la munte în Novaci

O Sărbătoare a Obiceiurilor Păstorești în Pădurea Hirișești

Manifestarea, care se va desfășura în Pădurea Hirișești, va oferi un program variat, destinat să celebreze stilul de viață pastoral și să atragă atât localnicii, cât și vizitatorii. Printre activitățile de bază se numără măsurarea laptelui, plecarea ciobanilor spre munte și paradele cu costumele populare specifice mocănești. Vizitatorii vor avea ocazia să asiste la spectacole folclorice oferite de ansambluri din Gorj și din regiunile limitrofe, concursuri tematice, celebrele curse de măgari și mese festive cu preparate tradiționale păstorești. O noutate a ediției din acest an va fi incluziunea unor programe destinate tinerilor, în cadrul evenimentelor „Zilele culturii novăcene”, marcând o celebrare specială a Liceului Teoretic Novaci sâmbătă, 16 mai. Târgul tradițional își va deschide porțile vineri, 15 mai, iar sâmbătă seara, la ora 18:00, scena din Pădurea Hirișești va găzdui spectacolul „Dor de munte” – partea I, dedicat valorificării repertoriului folcloric local.

Rădăcini Profunde: Păstoritul și Transhumanța în Istoria Gorjului

Păstoritul este o ocupație străveche în zona submontană gorjeană, având un impact semnificativ asupra extinderii pășunilor și dezvoltării de noi rute pentru transhumanță. Documentele istorice arată vechimea și amploarea acestor practici. De exemplu, în 1831, în Plaiul Novaci, au fost consemnate 107.000 de oi transhumante, numărul acestora ajungând la 194.000 până în 1836. Majoritatea turmelor, însoțite de ciobani și baci proprii, proveneau din centre pastorale din Transilvania, precum Poiana Sibiului, Săliște, Rod, Sebeș, Sibișel și Grădiște. Comparativ, numărul oilor novăcenilor era semnificativ mai mic, estimându-se la 27.000 în 1831.

Transhumanța nu a fost doar o activitate economică, ci și un factor determinant în evoluția culturală și demografică a regiunii. Astfel, simultan cu activitățile pastorale, a avut loc migrarea populației din Transilvania spre partea sudică a Munților Parâng, în zona Novaci-Polovragi. Această migrare a conferit localităților gorjene o identitate specifică Ardealului, reflectată atât în arhitectura locuințelor, cât și în portul popular, tradiții și obiceiuri. Importanța acestor tradiții a fost recunoscută internațional pe 5 decembrie 2023, când transhumanța păstorilor români a fost inclusă în Patrimoniul Imaterial UNESCO, evidențiind valoarea culturală deosebită a acestei activități milenare. Novaci a obținut o certificare OSIM pentru marca înregistrată „Festivalul Transhumanței în Parâng”, ceea ce sprijină promovarea tradițiilor locale și dezvoltarea turismului cultural, facilitând accesarea fondurilor europene.

Novaci: Poartă Turistică și Păstrător de Tradiții Autentice

Amplasați pe malul râului Gilort, la baza Masivului Parâng, la o altitudine de aproximativ 600 de metri, Novaci beneficiază de o climă blândă, ferită de curenți atmosferici, și de un aer curat, bogat în ozon. Localitatea reprezintă un punct de oprire atrăgător pentru cei care doresc să exploreze vârfurile Parângului, stațiunea Rânca sau să străbată impresionanta Transalpina (DN 67C) spre Obârșia Lotrului. De aici, se desprind numeroase trasee turistice, multe dintre ele având originile în căile utilizate pentru transhumanță, care duc către diverse obiective din Munții Șureanu, Cindrel și Lotrului.

Transalpina, drumul care conectează Novaci cu Sebeș, are o caracteristică remarcabilă: în Pasul Urdele (2145m), cunoscut și sub numele de „Trecătoarea Norilor” de către ciobani și montaniarzi, se află cel mai înalt punct pe o șosea din România. Această altitudine depășește cota maximă a Transfăgărășanului (2042m), atingându-se la intrarea într-un tunel ce străbate masivul montan. Novaci este considerat un centru valoros pentru turismul etnofolcloric și are un potențial de dezvoltare considerabil. Personalități locale precum Elena Basarabă, directoarea Casei de Cultură din Novaci și coordonatoare a Ansamblului Folcloric „Nedeia”, au un rol esențial în conservarea și promovarea valorilor autentice ale folclorului și obiceiurilor ciobănești, inclusiv prin facilitarea promovării costumului popular tradițional.

Restricții de Circulație Anunțate pentru Duminică

Pentru asigurarea unei desfășurări corespunzătoare a evenimentului, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a anunțat public despre restricțiile de circulație. Duminică, 17 mai 2026, între orele 09:30 și 12:30, va exista o limitare a circulației pe DN 67C, pe porțiunea dintre kilometrul 12+200 și 12+750, în cadrul orașului Novaci. Participanții la trafic sunt sfătuiți să utilizeze rutele alternative: Strada Ocolului – Strada Dimitrie Brezulescu – Strada Eroilor și să respecte semnalizările temporare și indicațiile echipei de dirijare a circulației.

De reținut

Pentru locuitorii din Jiu și cei care doresc să participe la „Urcatul Oilor la Munte”, este important să fie conștienți că evenimentele de amploare pot duce la o aglomerare semnificativă. Problemele legate de trafic intens devin frecvente în astfel de situații, mai ales pe drumurile montane. Se recomandă consultarea hărților de trafic în timp real și plecarea din timp, în special duminică dimineața, când restricțiile de circulație pe Transalpina vor intra în vigoare. A avea o abordare flexibilă a programului și a explora zonele adiacente în afara orelor de vârf poate transforma potențialele neplăceri într-o experiență plăcută.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ana Popescu

Ea este Ana Popescu, jurnalistă de comunitate la GJ Press. Are puțin peste 30 de ani și este cunoscută pentru tonul prietenos și deschiderea față de oameni. Scrie despre viața cotidiană din Târgu Jiu, despre inițiative locale și povești care aduc mai aproape vocea comunității. Ana crede că știrile locale trebuie să fie accesibile, corecte și să reflecte realitatea oamenilor din oraș.